RSS

Arhive pe categorii: Lumea animalelor

Animalul de forta – Simboluri ale lumilor interioare

animale de forta

Steiner afirma ca: „Animalul creşte până la o anumită dimensiune şi formă caracteristică şi dezvoltă apoi în cadrul acesteia viaţa dinamică a senzaţiilor şi dorinţelor lui. Şi această viaţă îşi are existenţa în lumea sufletească. Aşa cum planta este ceea ce creşte şi se reproduce, animalul este ceea ce simte şi-şi dezvoltă instinctele. Ele sunt pentru animal ceea ce este fără formă, care se dezvoltă mereu în forme noi. În ultimă instanţă, ele îşi au procesele arhetipale în cele mai înalte regiuni ale ţării spiritelor. Dar ele sunt active în lumea sufletească. Astfel, la animale, pe lângă entităţile-forţă care dirijează, sensibil-invizibile, creşterea şi reproducerea se mai adaugă şi altele care au coborât cu o treaptă mai jos în lumea sufletească. Artizanii care acţionează în senzaţii şi instincte sunt, în regnul animal, entităţi fără formă care se îmbracă în învelişuri sufleteşti. Ele sunt constructorii propriu-zişi ai formelor animale. Domeniul cărora le aparţin poate fi desemnat în ştiinţa spiritului drept al treilea regn elementar. Pe lângă capacităţile menţionate la plante şi animale, omul mai este înzestrat şi cu aceea de a prelucra senzaţiile, obţinând reprezentări şi gânduri, şi cu aceea de a-şi dirija instinctele prin gândire. Gândul care la plantă apare ca formă, la animal apare ca forţă sufletească şi chiar sub formă de gând.

Animalul este suflet; omul este spirit. Entitatea spirituală a mai coborât o treaptă. La animal ea este formatoare de suflet. La om ea s-a mutat în însăşi lumea materială sensibilă. Spiritul este prezent în cadrul corpului uman sensibil. Şi pentru că se prezintă în veşmânt sensibil, el poate apărea ca acea reflectare-umbră a fiinţei-spirit, pe care-o reprezintă gândul. Prin condiţiile organismului fizic al creierului, în om apare spiritul. Dar spiritul a devenit din această cauză şi entitatea interioară a omului. Gândul este forma pe care o adoptă în om entitatea-spirit lipsită de formă, aşa cum ea preia forma la plantă, sufletul la animal. Datorită acestui fapt, omul nu are un regn elementar care să-l construiască în afară de sine însuşi, în măsura în care el este fiinţă gânditoare. Regnul său elementar lucrează în corpul său sensibil. Numai în măsura în care omul este formă şi fiinţă în care iau naştere senzaţii lucrează în el şi entităţi elementare de acelaşi fel cu cele care lucrează în lumea plantelor şi a animalelor. În organismul spiritual al omului, în creierul său format ca încununare a sistemului său nervos avem în faţa noastră, devenit sensibil-vizibilă, ceea ce lucrează ca entitate de forţă suprasensibilă la plante şi la animale. Aceasta are drept rezultat faptul că animalul are un sentiment de sine, omul în schimb are o conştienţă de sine. În animal, spiritul se simte suflet; el nu se simte spirit. În om spiritul se recunoaşte ca spirit, chiar dacă – prin condiţiile fizice – numai ca reflectare-umbră a spiritului, ca gând. În acest sens lumea triplă se împarte în modul următor: 1. regnul fiinţelor arhetipale lipsite de formă (primul regn elementar); 2. regnul fiinţelor formatoare de formă (al doilea regn elementar); 3. regnul fiinţelor sufleteşti (al treilea regn elementar) 4. regnul formelor create (forme cristaline); 5. regnul fiinţelor care au forme fizice vizibile, asupra cărora mai lucrează însă în afară de acestea şi entităţile formatoare (regnul vegetal); 6. regnul care devine sensibil în forme în care însă mai acţionează încă şi entităţile care vieţuiese sufleteşte (regnul animal); 7. Regnul în care formele sunt perceptibile senzorial, pe lângă care însă mai acţionează entităţile care creează formele şi cele care se vieţuiesc sufleteşte şi în care prinde contur însuşi spiritul sub forma gândului în cadrul lumii simţurilor (regnul uman).

Când cel care vrea să valorifice numai vederea fizică consideră acest fel de entităţi ca avortoni ai unei fantezii pustii şi ale superstiţiei, acest lucru este de înţeles. Pentru ochii sensibili, ele nu pot fi vizibile, este evident, pentru că ele nu au un corp fizic. Superstiţia nu constă în faptul că astfel de fiinţe sunt privite ca fiind adevărate, ci în aceea că se crede că ele apar în mod sensibil. Fiinţe cu astfel de formă coacţionează la construcţia lumii, şi te întâlneşti cu ele de îndată ce păşeşti în regiunile superioare ale lumii, închise pentru simţurile corporale. Superstiţioşi nu sunt cei care văd în astfel de descrieri imaginile unor adevăruri spirituale, ci aceia care cred în existenţa sensibilă a imaginilor, dar şi cei care contestă spiritul pentru că ei cred că trebuie să respingă imaginea sensibilă. Trebuie consemnate şi fiinţele care nu coboară până în lumea sufletească, ci al căror înveliş este ţesut numai din formaţiunile ţării spiritelor. Omul le percepe, devine tovarăşul lor, atunci când îşi deschide ochiul spiritual şi urechea spirituală pentru ele. Printr-o astfel de deschidere, omului îi devin inteligibile multe lucruri la care el nu poate să privească altminteri decât cu o lipsă totală de înţelegere. În jurul lui se face lumină; el vede cauzele a ceea ce nu sunt decât efecte în lumea sensibilă. El cuprinde ceea ce, în lipsa ochiului spiritual, fie trebuie să conteste cu totul, fie să se mulţumească cu sintagma: Există mai multe lucruri în cer şi pe Pământ decât vă permite să visaţi înţelepciunea voastră primită în şcoli. Oameni care simt lucrurile cu mai multă fineţe, în mod spiritual, devin neliniştiţi atunci când presimt în jurul lor existenţa unei alte lumi decât cea percepută prin simţuri; ei încep să conştientizeze în mod înceţoşat şi trebuie să bâjbâie în interiorul lor ca orbul printre obiecte vizibile. Numai cunoaşterea clară a acestor domenii superioare ale existenţei, pătrunderea plină de înţelegere în ceea ce se întâmplă în ei pot întări cu adevărat omul în sinea lui şi-l pot aduce la determinarea sa adevărată. Prin privirea în ceea ce este ascuns simţurilor, omul îşi lărgeşte fiinţa în aşa fel încât îşi simte viaţa trăită înaintea acestei lărgiri ca pe „un vis despre lume“.

Indienii spun ca avem noua animale totemice, care exprima posibilitatile, talentele, si incercarile prin care trecem in viata. Mai sunt doua animale care sunt adaugate la grup, cele care merg alaturi de tine in dreapta si in stanga ta, si animalele respective le gasesti singur, poate iti apar in vise, poate sa fie orice animal de pe aceasta planeta, sau ceva inca necunoscut, ele sunt gardienii tai personali, si ei pot sa se schimbe, ceilalti sapte nu se schimba in aceasta existenta.

totem forta

Iata cateva din cele mai intalnite animale de forta si semnificatia lor:

Vulturul – Simbolizeaza puterea Marelui Spirit, legatura cu Divinul. El reprezinta capacitatea de a trai in lumea Spiritului, la inaltime, de unde se poate vedea atat ansamblul cat si detaliul, ramanand insa in acelasi timp conectat si echilibrat la nivelul lumii terestre. Penele sale sunt considerate sacre, shamanii le folosesc de secole pentru vindecare, pentru a curata sistemul auric de diverse impuritati. Vulturul reprezinta pentru indienii Americani starea de gratie obtinuta prin straduinta, intelegere, si incercari de viata si initiatice care arata fiecaruia in ce consta adevarata sa putere. Puterea vulturului ne reaminteste despre faptul ca in viata se intampla sa fim nevoiti sa ne coboram pana in vaile cele mai adanci, sau sa invatam sa ne ridicam in zbor sigur deasupra culmilor celor mai inalte, avand incredere in legatura noastra cu Marele Spirit. Numai astfel, numai trecand prin incercarile pe care ni le pune in fata Viata, ne putem castiga dreptul de a folosi esenta si simbolul Vulturului. Atunci cand Vulturul exista in totemul nostru, el este un semn al legaturii noastre cu Aerul. Aerul reprezinta elementul mental, mentalul cel mai inalt este accesibil Vulturului; Intelepciunea apare in cele mai neasteptate feluri, si toate sunt legate de Forta Creativa a Marelui Spirit. Vulturul iti aduce iluminarea, daca intelegi ca te-ai pierdut printre ceturile si umbrele trecutului, sau al altor realitati care te impiedica sa vezi realitatea din prezentul infinit care este acum/aici. Vulturul ne spune sa constientizam dreptul de a fi liberi, el ne vorbeste despre libertatea cerului, a mentalului nostru, si ne invata sa traim Bucuria fiecarei clipe, sa ne bucuram de Lumina care este intodeauna la dispozitia noastra, numai sa deschidem ochii sa o vedem.

Şoimul este inrudit cu Mercur, mesagerul Divin. El te invata sa observi cu atentie ceea ce se petrece in jur. Viata in sine este o initiere, si un lucru magic, un miracol. Acest „miracol” te poate ajuta sa treci cu bine peste o situatie stresanta sau dificila, iar soimul chiar acest lucru il indica, aratandu-ti perspectiva pe care o capata prin ridicarea lui la inaltime. Este posibil ca Marele Spirit sa-ti puna in fata un dar pe care doar trebuie sa-l recunosti si sa-l primesti. De multe ori solutiile ne scapa datorita obtuzitatii cu care suntem nevoiti sa examinam o anumita situatie, pierzandu-ne poate in detalii, cand s-ar recomanda in primul rand o privire de ansamblu a intregii situatii, asa cum o face soimul. Soimul ne spune ca suntem doar atat de puternici cat este capacitatea noastra personala de a percepe, de a primi, si de a ne folosi talentele si intuitia. Tipatul soimului este o avertizare sau un semn, ca in viata noastra va apare ceva nou, poate un trib vecin care intentioneaza sa ne atace, sau o nastere in familie, sau ceva ce ne-a scapat atentiei si trebuie rezolvat.

Delfinul ne vorbeste despre rasuflarea vietii, despre aerul fara de care nu putem sa traim mai mult de cateva minute. Delfinul ne invata cum sa respiram ca sa eliberam emotiile care s-au strans in noi. Delfinul, energie predominant masculina, invata de la feminitatea lunii cum sa-si deschida partea sa feminina, lumina argintie a lunii coordonand ritmurile si ciclurile apelor materne de care are el insusi nevoie. Delfinul a descoperit orasele subacvatice, si a invatat limbajul primordial a sunetelor, pus in forma de catre Paianjen, de la Marile Natiuni care traiesc in Stele. Delfinul ne invata ca orice fel de comunicatie este ritm si pattern, si ca orice aspect al comunicatiei este in adancimea sa, in primul rand, „sunet”; delfinul este pastratorul pattern-ului original, si in ziua de astazi, si el este deasemenea un simbol al mesagerului Divin, purtator al unor noi solutii, atunci cand ne simtim ingraditi si fara idei. El este cel care ne aduce aminte sa fim atenti la ritmurile trupurilor noastre, la comunicarea cu ritmurile naturii, el ne invata sa ne manifestam bucuria de a trai, impartasind-o celor din jur. El ne invata cum sa trecem peste barierele de comunicatie, si cum sa luam legatura cu cei din alte lumi, cum ar fi lumea Viselor, sau diversele lumi ale Popoarelor Stelelor.

Bufnita – Ea se asociaza cu clarviziune, proiectie astrala, este un animal magic si un simbol al intelepciunii. Motivul pentru aceasta caracterizare este faptul ca bufnita poate vedea in intuneric, poate vedea lucruri care nu pot fi vazute in mod obisnuit, ea nu poate fi pacalita, lucru ce constituie esenta intelepciunii. Athena, zeita/simbolul intelepciunii la Greci, se spune ca avea pe umar o bufnita, care ii soptea adevaruri ascunse. Adevarurile pe care ti le sopteste bufnita iti vor veni prin vise si coincidente, in meditatie, de multe ori vei cunoaste lucruri ascunse despre cei din jurul tau, lucruri pe care daca le scoti la iveala in mod nechibzuit, iti pot eventual atrage ura sau mania celor care nu doresc revelarea lor.

Paianjenul se spune ca este primul care a tesut motivele scrierii, astfel ca oamenii sa inceapa sa-si inregistreze progresul si sa-l lase in amintirea copiilor lor. Trupul paianjenului este in forma cifrei 8, si are 8 picioare. El este simbolul posibilitatilor infinite de creatie, cu cele 4 directii din care bat vanturile care aduc schimbarea si reinnoirea, si cu cele 4 directii catre care se indreapta ele. Paianjenul ne avertizeaza deasemenea ca cei care se lasa prinsi in iluzia polaritatii si nu-si dau seama ca de ei insisi depinde cum isi urmeaza drumul in viata, pot sa se trezeasca prinsi in paienjenisul iluziilor si temeritatii, din care este tare greu sa iesi. Paianjenul are energie feminina, care iti spune sa tesi, sa creezi, sa creezi in continuu, sa creezi noi realitati prin care sa te manifesti, si sa cauti intotdeauna noi alternative atunci cand te afli intr-un impas. Deasemenea paianjenul este un semn care iti reaminteste sa-ti onorezi partenerul de sex opus, astfel ca prin actiunile tale sa nu aduci o dezonoare si desacralizare partii pe care poate ai desconsiderat-o si/sau neglijat-o.

Ursul – Puterea ursului este puterea de introspectie. Ursul cauta miere, dulceata adevarului, in scorbura copacilor din padure. Cand iarna domneste asupra naturii si totul este incremenit in inghetarea mortii, ursul hiberneaza ghemuit in uterul cald al vizuinii, si viseaza/digera experientele prin care a trecut de la trezirea din primavara, si pana la intrarea in adormire care incepe odata cu venirea frigului. Pentru a deveni asemenea ursului si a gasi siguranta pesterii/locuintei calde si protectoare, trebuie sa accesam vibratiile Mamei Eterne, si sa primim hrana pe care Ea ne-o da, atunci cand ne aflam in Vidul Creator care este chiar in Uterul Sau. Marele Vid este locul in care toate solutiile si raspunsurile sunt in armonie cu intrebarile care ne umplu realitatile noastre, a fiecaruia dintre noi. Daca alegem sa credem ca sunt multe intrebari si probleme in viata, ursul ne spune ca trebuie sa credem si faptul ca exista si raspunsuri la aceste intrebari si probleme, si raspunsurile sunt deja chiar in interiorul nostru. El ne spune: „linisteste-ti mentalul, intra in Linistea Sacra, si Cunoaste Adevarul”. Puterea feminina receptiva pe care o acceseaza misticii si vizionarii, shamanii si profetii, este un semn al invataturii si puterii Ursului. In India, pestera este simbolizata ca fiind locuinta lui Brahma. Pestera lui Brahma se considera a fi in manifestare fizica glanda pineala care sta in centrul celor patru lobi cerebrali. Avand o vedere de sus asupra creierului, putem vedea un cerc. Sudul va fi partea frontala, Nordul va fi partea din spate a craniului, Vestul va fi emisfera dreapta, iar Estul va fi emisfera stanga. Ursul se afla la Vest, zona intuitiva, emisfera dreapta a creierului. Ca sa hiberneze, el calatoreste catre pestera, centrul celor patru lobi unde este glanda pineala, si care are legatura sacra cu uterul feminin. In primavara ursul este ca si renascut, atunci cand iese din Pestera Viselor. Ursul ne indeamna sa ne recastigam autoritatea asupra propriei noastre vieti; de multe ori, cautand sfat si informatie la cei din jur, putem cadea in dezechilibru, in sensul ca riscam sa pierdem contactul cu propria noastra cunoastere si propriile noastre sentimente. Regaseste-ti puterea cunoasterii interioare, regaseste bucuria tacerii si bogatia/abundenta care care iti vine direct din inima Mamei. Constientizeaza pacea si recunostinta.

Sarpele – transmutare. Oamenii care au medicamentul sarpelui sunt foarte rari. Din initierea lor face parte experimentarea de multiple muscaturi de sarpe, ceea ce ii invata sa transmuteze diverse tipuri de otrava, pe diversele planuri de existenta. Puterea sarpelui este putere de creatie, el fiind un simbol al sexualitatii, energiei psihice, alchimiei, si ascensiunii catre imortalitate. Transmutarea in ciclul viata-moarte-renastere este exemplificata de catre dezbracarea hainei/pieii vechi de catre sarpe, atunci cand se invecheste; sarpele desemenea ne invata despre constiinta cosmica, si maleabilitatea care ne permite sa experimentam lucruri noi, sa ne urmam drumul trecand printre obstacole, fara eforturi inutile. Oamenii cu totemul sarpelui au constiinta ca toate lucrurile au scanteia divina in ele, si chiar ceea ce aparent este o otrava, poate fi transmutat in propriul interior printr-un proces alchimic, prin puterea mentala, intr-un lucru care ne poate aduce ceva nou si deosebit, ceva ce ne-am dorit dar poate n-am stiut cum sa cerem. Hermes, parintele alchimiei, folosea simbolismul a doi serpi incolaciti in jurul unei sabii, pentru a reprezenta vindecarea. Intelegerea si acceptarea completa a masculinului si femininului din fiecare organism creeaza o unificare a celor doua intr-una singura, oferind astfel Energie Divina. Acest medicament si simbol magic, ne invata la nivel personal ca suntem fiinte universale. Acceptand toate aspectele din propria viata, se poate aduce in manifestare transmutarea prin energia focului a obstacolelor care stau in calea cresterii noastre armonioase si complete. Miscarea sarpelui, ca un riu argintiu care se indreapta catre apele marelui ocean, ne indeamna sa ne cunoastem ritmurile interioare, si devenind una cu apa riului, sa recunoastem faptul ca fiecare simplu strop de apa este o parte foarte importanta din intreg.

Leul – conducere. Leul poate fi un totem dificil pentru cel care il poarta, pentru ca il pune in pozitia de a fi tinta problemelor celor din jur. Tot ce nu merge bine cade in capul leaderului, el poate deveni justificarea insecuritatii subalternilor, si ce se asteapta de la el este sa ia conducerea atunci cand cei din jur si-au pierdut cumpatul. Lectiile pe care le ofera acest totem sunt lectii legate de conducere. Cea mai buna lectie este atunci cand ai invatat arta de a conduce pe cei care accepta sa te urmeze, fara a insista ca toata lumea sa te urmeze. Leul ne invata deasemenea sa constientizam faptul ca fiecare fiinta este un lieder in sine, deoarece chiar si atunci cand urmeaza un lieder, oamenii de fapt se conduc ei insisi in alegerea lor. Observand miscarea leului, avem imaginea echilibrului dintre putere, hotarare, sanatate si gratie, deci echilibrarea la nivelul fizic, mental si spiritual. Aceasta felina nu vaneaza decat ca sa se hraneasca. Femela este un bun vanator, si energia sa este deosebit de materna, hranindu-si de multe ori ea insasi, de una singura, intreaga familie. Pentru cei care au acest totem, sau atunci cand leul le apare in vise, este poate timpul sa aiba incredere in propriile convingeri si sa mearga hotarat si cu curaj acolo unde ii impinge dorinta. Daca o asemenea persoana este urmata si de altii, lectiile de viata se vor inmulti, si de multe ori ea va fi fortata sa-si revizuiasca diverse pareri, sau sa-si redefineasca scopul din spatele propriilor actiuni. Acest totem aduce in vedere probleme serioase legate de cresterea puilor, ingrijirea lor devotata, dar si oferirea independentei la timpul potrivit, pentru a putea si ei sa devina puternici, asemenea parintilor lor. Principala responsabilitate pe care o are un lieder este cea de a spune intotdeauna adevarul, asa cum il simte el. Copiii in special, raspund foarte bine la puterea exemplului dat de un parinte/profesor corect si cinstit, si au sanse sa urmeze prin educatie acest principiu, toata viata. Respons(-)abilitatea este de fapt „abilitatea de a raspunde” in cel mai bun chip la diverse situatii pe care ni le pune in cale viata, deci ceea ce Nu i se permite leului este intrarea in panica. Acest medicament avertizeaza impotriva jocului cu focul. Daca o persoana sau un leader devine tiranic, dictatorial, daca incepe sa vorbeasca urat si/sau sa loveasca in cei din jur, acela a uitat medicamentul „adevarului”, si poate atrage distrugerea asupra propriei persoane sau chiar a tribului sau, la fel ca imparatul Nero. In cazul in care ne aflam in apropierea unei asemenea persoane, totemul leului ne invata sa nu ne lasam calcati in picioare, ci sa devenim noi insine leaderi, tratandu-i pe cei din jur asa cum am dori noi insine sa fim tratati. Nu nesiguranta, nu agresivitatea indreptata impotriva celor din jur sunt caracteristicile acestui semn conducator, ci hotararea, grandoarea si nobletea de caracter. De aceea, leul isi indeamna copiii sa vorbeasca puternic, adevarat, din toata inima, si mai ales sa invete sa rada frumos, din toata inima.

Calul – putere. „A fura cai echivaleaza cu a fura putere” se spunea adeseori in Vestul Salbatic. Aceasta deoarece calul este putere fizica, si nu numai fizica. In practicile shamanice din intreaga lume, calul simbolizeaza vehicolul care permite deplasarea prin aer, chiar pana la inaltimile cele mai apropiate de cer. Domesticirea si folosirea calului ca prieten care accepta sa imparta caratul poverilor cu fiinta umana a fost o descoperire deosebit de importanta pentru omul primitiv, care efectiv a prins „aripi” si viteza cu ajutorul calului. Dreamwalker, un shaman vestit, plecase intr-o calatorie de-a lungul preeriei, ca sa-si viziteze prietenii din natiunea Arapaho, care il chemasera la capataiul unui bolnav. Avea cu el pipa pacii, si pana legata in suvita impletita din parul lui lung si negru era indreptata cu varful in jos, ceea ce il arata ca fiind un om al pacii. La un moment dat, ii apare in fata o herghelie de mustangi. Calul negru s-a apropiat de el si i-a spus: „sunt din Vidul unde se afla toate raspunsurile. Urca pe spatele meu, si vei cunoaste puterea de a intra in Intuneric, pentru a gasi Lumina”. Dreamwalker a multumit, si a promis sa-l viziteze in Timpul Viselor. Armasarul Galben s-a apropiat de Dreamwalker, si i-a aratat Rasaritul de unde rasare Marea Lumina. El i-a spus ca Dreamwalker va putea astfel sa aduca raspunsuri pentru semenii lui, care sa-i invete si sa-i ilumineze pe calea vietii. Dreamwalker a multumit din nou, si a promis sa faca acest lucru in viata. Apoi s-a apropiat Armasarul Rosu, ridicandu-se pe picioarele din spate in toata puterea sa: el i-a aratat lui Dreamwalker cum sa-si echilibreze lucrul cu joaca, cum sa imbine seriozitatea cu umorul, si cum sa gaseasca bucuria in tot ceea ce face. Dreamwalker a multumit si a promis sa nu uite niciodata sa rada, sa se bucure, si sa aprecieze. Dreamwalker se apropia de destinatie, intovarasit de herghelia de cai. In apropierea pamanturilor pe care locuiau cei din Natiunea Arapaho, in fruntea hergheliei, apare in toata frumusetea sa magnifica Armasarul Alb. Dreamwalker s-a urcat pe spatele lui, si a mers mai departe. Armasarul alb i-a spus ca el este mesagerul tuturor celorlalti cai, si ca el reprezinta Intelepciunea Puterii. „Abuzul de Putere te indeparteaza de Intelepciune”, l-a invatat Calul Alb; „tu, Dreamwalker, ai facut acest drum lung si greu pentru a aduce vindecarea unui frate bolnav, pentru a impartasi Pipa Pacii, si modestia ta ti-a adus cunoasterea ca prin tine lucreaza cu adevarat chiar Marele Spirit. Asa cum te duc eu in spate, la fel si tu duci in spatele tau nevoile fratilor tai. Atunci cand ai ajuns la intelepciune, abia atunci poti sa intelegi ca puterea adevarata nu ne vine atunci cand o luam cu sila pentru noi insine, ci ea ne vine atunci cand muncim din greu si purtam raspunderea in mod echilibrat”. Dreamwalker, vindecat si purificat in profunzime prin contactul cu Caii Salbatici, a inteles ca scopul vizitei lor a fost impartasirea acestor mesaje cu toti copiii Marelui Spirit. Mesajul lor, care avertizeaza despre abuzuri, si care vorbesc despre respect si echilibrare, a dat nastere unui nou tip de razboinic, Razboinicul Curcubeului (Rainbow Warrior). Pentru El sau Ea care paseste pe aceasta cale, „eu” este inlocuit cu „noi”, pentru ca el/ea stie ca toate caile si toate culorile curcubeului trebuiesc onorate, ca si cum ar fi una singura.

Lupul – invatatorul, isi gaseste drumul fara gres pe potecile padurii, si este plin de idei noi, pe care le impartaseste cu clanul sau. Lupul are un singur partener de viata, si este loial, la fel ca un caine. Atunci cand esti in compania lupilor, poti sa simti un sentiment de clan in orice haitic, de coeziune familiala, dar in acelasi timp si tendinta individualista de independenta a fiecarui membru. Aceste calitati arata lupul a fi foarte aproape de rasa umana. Ca oameni, si noi avem capacitatea de a coexista intr-o comunitate, dar si independenta individuala de a ne manifesta visele si ideile proprii. Printre Natiunile Stelelor, lupul isi are locul in Sirius, „The Great Dog”, despre care legendele spun ca ar fi locuinta profesorilor pe care omenirea i-a avut in timpurile stravechi. Atat Egiptenii, cat si triburile Dogon din Africa mai pastreaza inca aceasta cunoastere, iar Indienii din America considera – pe baza acestei conexiuni, ca oamenii cu acest totem sunt profesori innascuti. Simturile sale sunt foarte ascutite, si luna ii este un aliat puternic. Luna este simbolul energiilor psihice, al subconstientului care ascunde secretele cunoasterii si intelepciunii. Atunci cand lupul isi indreapta capul catre luna si incepe sa cante, el ne arata modul sau de conectare cu subconstientul. Acest totem da validare aspectului nostru de invatator care impartaseste din cunoasterea sa si celorlalti copii ai Marelui Spirit. Cei care au acum contact cu totemul Lupului, sunt cei care au gasit modalitatea de a-si accesa latura intuitiva, si care sunt astfel buni profesori. Atunci cand avem acest medicament, putem sa ajutam pe cei din jur sa-şi aleaga calea cea mai potrivita. Prin impartasirea marilor adevaruri care stau la dispozitia omenirii, fiecare are ocazia sa creasca si sa inteleaga lucruri din ce in ce mai inalte si mai profunde. Lupul ne sfatuieste sa cautam uneori singuratatea, locuri ascunse, departe de alti oameni, unde putem sa intram in legatura cu „invatatorul din sine”, si sa aflam adevarul despre noi insine. Invatatorul ne poate invata in diverse feluri, fie printr-o persoana, o voce interioara, un animal, un copac, o floare, un nor, o piatra. Fiecare din noi trebuie sa inteleaga ca are dreptul la intelegere si cunoastere, si chiar datoria de a-si extinde si armoniza viziunea proprie, astfel ca intelegerea sa sa cuprinda cat mai mult. Lupul, Marele Invatator al tribului, ne invata despre curajul si intelepciunea de a privi din diverse puncte de vedere, de a accepta si de a ne bucura de aventura cunoasterii. Lupul nu apare decat pentru cei care au cerut in mod expres prezenta lui, in propria viata.

Sursa: http://naturadivina.com/

 

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 00000005pm 043000000pm, PM5000000Duminică în Lumea animalelor

 

Cele 10 spirite ale animalelor din traditia indienilor nativi americani

animal spirit shamanic

In traditia indienilor nativi americani se crede ca spiritul animalelor ne insoteste pe fiecare dintre noi in calatoria noastra prin viata, in calitate de ghizi. Traditia acestora este de parere ca acesti ghizi isi fac aparitia sau dispar din viata noastra in functie de directia spre care se indreapta o anumita persoana. Fiecare are un animal spirit. Fiecare animal are propriile sale calitati specifice.

Un aspect interesant al traditiei indienilor nativi americani este ca acestia sunt de parere ca nu noi suntem cei care ne alegem acest spirit, animalul fiind cel care face aceasta alegere.

Animalele se afla aici pentru a ne oferi cateva invataturi de viata foarte importante pentru noi. Acestea ne amintesc ca suntem doar o mica parte a creatiei si ca fiecare parte a creatiei are locul sau in univers. Fiecare parte a creatiei are propria sa pricepere si intelepciune.

Samanii din vechile traditii au fost recunoscuti pentru capacitatea lor de a interactiona cu spiritul animalelor. Partea interesanta este ca si tu pot face asta. Vei invata in urmatoarele randuri simbolismul acestora si vei afla cateva lucruri despre spiritul animalului tau. De obicei, exista mai multe detalii, aflate in profunzime, care vor spori, de asemenea, simbolismul si ceea ce reprezinta acesta pentru tine, in functie de anumite elemente, cum ar fi culoarea animalului, temperamentul sau circumstantele prezente in viata ta acum.

Va trebui sa fii propriul tau judecator. Invatand despre spiritul animalului din viata ta si despre atributele principale ale acestuia vei putea sa descoperi foarte usor care este cel care te reprezinta cel mai mult.

1. Leul

Leii sunt reprezentarea puterii exceptionale, asertivitatii si puterii personale. Acestia reprezinta in cel mai profund mod puterea personala si curajul. Acestia pot simboliza, de asemenea, autoritatea si dominarea. Leii sunt cei care te vor avertiza, de asemenea, cu privire la existenta unor provocari, slabiciuni sau situatii dificile in viata ta.

2. Caprioara

Caprioarele sunt emblemele iubirii si ale armoniei cu tine insuti. In budismul tibetan, caprioarele sunt considerate a fi ascultatori sacrii, aflandu-se de o parte si de cealalta a rotii aurii a dharmei. Caprioarele sunt simboluri ale regenerarii si ale energiei inimii. Pe de alta parte, caprioarele ar putea sa-ti atraga atentia cu privire la existenta unei precautii interioare fata de pradatori. Acest lucru inseamna ca va fi nevoie de timp pentru a te simti in siguranta.

3. Fluturele

Fluturii sunt simbolul transformarii. Acestia sunt un simbol al transformarii, al metamorfozei, al ciclurilor vietii si al dezvoltarii spirituale. Acest spirit este asociat cu lejeritatea. Japonezii priveau fluturii ca fiind sufletele celor de pe lumea aceasta si a celor de pe lumea cealalta. Chinezii priveau fluturii ca fiind un simbol al legaturii nemuritoare dintre doi iubiti.

4. Paianjenul

Paianjenii sunt priviti in lumea spiritelor ca fiind o figura reprezentativa a energiei feminine si a creativitatii. Paianjenii sunt caracterizati de panzele foarte complicate pe care le construiesc. Acestia simbolizeaza spiritul vietii si scopul in viata. Potrivit traditiei indienilor nativi americani, frica de paianjeni implica faptul ca nu esti aliniat cu adevaratele scopuri ale vietii tale.

5. Calul

Calul poate fi privit ca fiind sursa motivatiei. Acesta simbolizeaza pofta de viata. Persoanele in viata carora exista acest spirit iubesc enorm de mult sa se exprime in viata de zi cu zi. Potrivit psihologului Carl Jung, caii simbolizeaza forta naturala stapanita in fiecare dintre noi. In caul in care calul este retinut, ar putea fi necesar sa faci o verificare pentru a vedea care sunt limitarile care te tin pe loc momentan.

6. Bufnita

Bufnita simbolizeaza intelepciunea veche si cunoasterea. Atunci cand bufnita te ghideaza, dispui de capacitatea de a vedea adevarata realitate, dincolo de iluzie. Bufnita este un simbol al intuitiei, al schimbarii si al capacitatii de a privi dincolo de inselaciune. In traditiile nativilor americani bufnita este un simbol al mortii.

7. Corbul

Corbul are un sens simbolic pozitiv si unul negativ. Corbul simbolizeaza magia vietii, misterul creatiei, inteligenta si curaj.  De cealalta parte, corbul poate reprezeinta si o personalitate manipulativa sau de o natura rautacioasa.

8. Vulpea

Vulpea este un simbol al vicleniei si al capacitatii de gasi metode de a scapa din situatiile dificile. De asemenea, vulpea este un simbol al repeziciunii. Vulpea reprezinta claritatea si abilitatile mentale. Vulpea, ca spirit, este cea care ne ofera lectii pretioase cu privire la modalitatile prin care ar trebui sa ne confruntam cu problemele din viata de zi cu zi. Vulpile sunt cele care te pot ajuta sa-ti gasesti drumul, dar tot ele sunt cele care te pot conduce spre probleme.  Cu toate acestea, cei din tribul Hopi sau Cherokee considerau ca vulpea are o putere de vindecare enorma.

9. Libelula

Libelula simbolizeaza transformarea, schimbarea si bucuria vietii. Libelulele reprezinta adaptabilitatea. Acestea simbolizeaza taramul emotiilor si te invita sa-ti privesti indeaproape sentimentele. Libelulele simbolizeaza, de asemenea, legatura cu spiritele naturii. Libelulele cresc in apa si-si traiesc viata in aer, de aceea sunt un simbol al adaptailitatii.

10. Sarpele

Semnificatia spirituala a sarpelui, potrivit traditiei indienilor nativi americani, este forta de viata si energia primara. Ar trebui sa acorzi o atentie deosebita asupra modului in care iti utilzezi energia atunci cand un spirit animal sarpe apare in viata ta. Serpii au fost asociati cu binele si cu raul, cu inceputul si cu sfarsitul.

Sursa: http://www.e-dimineata.ro/

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 00000001am 028000000am, AM1000000Marți în Lumea animalelor

 

Furnici şi Albine – Părţi ale unui Întreg

furnicaaa1

de Madisyn Taylor

Furnicile şi albinele constituie o sursă de inspiraţie, prin modul de a vieţui armonios, în sânul comunităţii şi de a activa, pentru binele comun.mag8_albina

Atunci când zărim reprezentante ale furnicilor sau ale albinelor, prin lume, nu surprindem, de obicei, decât un membru al comunităţii lor; însă această prezenţă singulară dezminte realitatea situaţiei lor. Mai mult decât în cazul altor specii, fiecare furnică şi fiecare albină constituie o parte a unui întreg. Nu le este cu putinţă să supravieţuiască, în mod individual; ele supravieţuiesc în calitate de membri – părţi constitutive ale unui grup, iar supravieţuirea grupului este obiectivul implicit al fiecărei existenţe individuale. În ceea ce le priveşte, în exteriorul grupului nu există nici măcar noţiunea de viaţă; prin urmare, a recurge la cuvântul „individ” este impropriu şi ne poate induce în eroare. Pe de altă parte, fiinţele umane preţuiesc individualitatea şi adesea asociază, în mod negativ, furnicile şi albinele, cu lipsa de independenţă. Şi totuşi, dacă privim îndeaproape aceste uluitoare făpturi, putem învăţa lecţii valoroase, cu privire la roadele pe care le putem culege şi obiectivele pe care le putem atinge, atunci când ne reunim, pentru Binele suprem.

Majoritatea furnicilor şi albinelor deţin roluri bine precizate, în cadrul comunităţii lor, dintre care unele sunt prestabilite, pe cale biologică; iar aceste mici şi minunate făpturi sunt active, dinamice, în limitele rolurilor specifice, fără a se plânge şi fără a-şi dori să fie altceva decât ceea ce sunt. Astfel, ele simbolizează cunoaşterea de sine şi smerenia. Totodată, ele manifestă capacitatea de a-şi oferi serviciile cu altruism, întrucât lucrează pentru binele comun. În multe feluri, ele sunt aidoma celulelor specifice ale trupului, care trăiesc, sunt active şi apoi mor, după cum este necesar, cu scopul de a menţine integritatea trupului, ca întreg; nu de a se proteja pe sine, în mod individual. Astfel, furnicile întruchipează capacitatea de a aşeza binele comunităţii, dincolo de interesele personale, precum şi capacitatea de a se pune pe sine, cu abnegaţie, în slujba întregului.

Furnicile şi albinele pot constitui o sursă de inspiraţie, pentru a ne recunoaşte şi asuma înzestrările; de asemenea, pentru a ne valorifica darurile înnăscute, în beneficiul întregii omeniri, oricare ar fi serviciul prestat: impulsionarea conştiinţei ecologice, hrănirea celor flămânzi sau creşterea unui orfan. Fiecare dintre noi posedă anumite talente, atât daruri înnăscute, cât şi deprinderi. Prin valorificarea acestor înzestrări, în beneficiul Întregului, pentru o lume mai bună şi mai fericită, în lumina cunoaşterii că suntem, cu toţii, părţi constitutive ale unui organism vast, noi onorăm şi traducem în viaţă, în mod conştient, înţelepciunea furnicilor şi albinelor.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 000000012am 021000000am, AM12000000Vineri în Lumea animalelor

 

Regatul Animalelor – Soli şi Călăuze

animal-kingdomRegatul Animalelor
Soli şi Călăuze

De Madisyn Taylor

 Regatul Animalelor transmite dintotdeauna mesaje omenirii. 

Prin urmare, acordaţi atenţie animalelor ce se ivesc în calea voastră, precum şi momentului apariţiei acestora!

 
Animalele împart planeta cu noi, însă o percep în mod diferit — fiecare dintre ele este înzestrată cu propriile abilităţi şi daruri, care îi înlesnesc interacţiunea cu natura. Dat fiind că nu suntem decât o formă de manifestare a energiei dinamice a Universului, atunci când trebuie să identificăm direcţia corectă de acţiune, putem recurge la animalele care sălăşluiesc în natură, pentru a primi îndrumare. Animalele ne pot sugera modalităţi inedite de abordare şi soluţionare a provocărilor cu care ne confruntăm.
Frământaţi fiind de o întrebare sau de o problemă, putem acorda atenţie freamătului, activităţii vii a Regatului Animalelor, alături de care vieţuim. Privind pe fereastră, poate ne va atrage atenţia plutirea lină a unei păsări, în înaltul cerului, inspirându-ne să ne contemplăm situaţia de viaţă, dintr-un unghi de vedere superior. În cazul în care nu obţinem un răspuns imediat, să ne reamintim că Universul dispune de modalităţi perfecte de sincronizare, independent de ceas sau cronometru! În schimb, ne putem încredinţa problema Universului, fiind convinşi că un mesager din Regatul Animalelor ne va aduce un mesaj inspiraţional. În acest răstimp, ne vom alinia cu ritmul Universului — intrând în stare de receptivitate, deschidere, smerindu-ne şi elevându-ne percepţiile; astfel încât, la momentul perfect, să fim pregătiţi. Apoi, chiar şi după câteva săptămâni, priveliştea unei păsărele ţopăind din ramură în ramură, ne poate sugera valorificarea unui alt talent sau unei alte abilităţi, decât tăria, forţa sau rezistenţa; de asemenea, poate simboliza abordarea în paşi mărunţi, spre deosebire de privirea de ansamblu şi omiterea detaliilor. O veveriţă alergând în salturi, pe imaş, pentru a-şi ascunde cea mai recentă captură, ne poate reaminti să ne scrutăm ascunzişurile lăuntrice, cu scopul regăsirii odoarelor acoperite de uitare. Chiar dacă nu zărim animalele propriu-zise, reprezentările acestora tăinuiesc, de asemenea, mesaje; indiferent dacă le discernem în formele norilor, dacă le surprindem într-o imagine sau într-o emisiune televizată, ele sunt purtătoare ale aceloraşi semnificaţii simbolice. Animalele sunt mai aproape de ritmurile şi ciclurile naturii şi au mai puţine focare de distragere decât oamenii. De aceea, ele sunt mesagerii ideali, atunci când avem nevoie de consiliere. Simpla lor prezenţă ne evocă înţelepciunea Universului, precum şi abundenţa de soluţii, remedii şi dezlegări, atunci când ne reconectăm la Sursă şi ne alăturăm celor care se adapă la energia, forţa ei vitală; la iubirea şi adevărul ei.

Sursa: mail Editura For You

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 000000012am 014000000am, AM12000000Sâmbătă în Lumea animalelor

 

Dovada că pisicutele mici si adorabile sunt prescriptia perfecta pentru stres

couple_with_cat

VIDEOS  –  By John Hartwell

Care este secretul pentru eliberarea de stres? Pisoi mici!

Cine ar putea fi stresat stand intr-o cutie plină de pisoi pufosi, stângaci, jucausi? Nimeni, asta e!

Pentru a dovedi această teorie adorabila, cei de la de la Soul Pancake au invitat persoane străine să intre in “biroul lor terapeutic” mare din sticla intr-un sediul într-un parc aglomerat din oras. Participanții au fost apoi surprinsi cu un timp de joaca cu pisoi.

Doar privind ma face sa ma simt intr-un fel mai relaxat. Aceasta este cea mai buna idee de pana acum!

 

Source: http://videos.viralnova.com/

 

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 000000011am 045000000am, AM11000000Miercuri în Lumea animalelor

 

Papa a recunoscut sufletul la animale

animalele-impart-cu-noi-privilegiul-de-a-avea-sufl_a0b8dca9718084

Dacă unii contestă existenţa sufletului la animale, invocând anumite dogme religioase sau ignorând pur şi simplu bucuria apropierii de aceste vietăţi, parte integrantă a aceleiaşi Creaţii, Bunul Papă Ioan Paul al II-lea era de altă părere. Într-o predică susţinută la Vatican în 1990, Papa a vorbit despre „suflarea de viaţă” dată de Dumnezeu animalelor. Vorbele înaltului prelat catolic au aprins dispute printre clerici.

„Când Papa a afirmat că şi animalele posedă un suflet şi că oamenii trebuie să iubească şi să se simtă solidari cu fraţii noştri mai mici”, m-am simţit extrem de emoţionat”, spune preotul Mons Canciani, paroh al bisericii romano-catolice San Giovanni dei Fiorentini. Preotul este deja cunoscut în întreaga lume pentru faptul că a deschis uşile bisericii sale pentru enoriaşii care au dorit să fie însoţiţi la slujbele religioase de către prietenii lor patrupezi.

Numai cine nu a trăit experienţa de a avea un animal de companie nu a simţit privirea acestuia încărcată de dragoste necondiţionată, afecţiune, sau cereri disperate de ajutor în momentele când situaţiile de viaţă îi depăşesc posibilitatea de înţelegere.

Sunt nenumărate poveştile despre fidelitatea dovedită de unele animale de companie, fidelitate pornită cu siguranţă din sufletele lor generoase.

Ştiinţa şi ea aduce argumente în favoare existenţei sufletului la animale. Gorila Koko plâge la filmele de dramă, suferind nedisimulat la scenele de despărţire între protagoniştii producţiilor cinematografice.

Alex, papagalul african care a legat o frumoasă prietenie cu „stăpâna”sa, Irene Pepperberger, atunci când a murit în 2007 i-a spus acesteia cu ultimele puteri „Să fi cuminte. Te iubesc.”

Kwibi, o altă gorilă îl recunoaşte după 5 ani pe Damian Aspinall, un bărbat cu care se împrietenise în timpul cât acesta din urmă locuise în Africa.

În 1969, părinţii a doi fraţi gemeni au adoptat un pui de leu pe care l-au crescut pe proprietatea lor din Anglia. După ce leul a atins vârsta maturităţii, el a fost mutat în Africa şi eliberat. La câţiva ani după, cei doi fraţi vizitează Africa şi spre surprinderea tuturor, leu nu numai că-i recunoaşte dar îşi manifestă bucuria de a-i întâlni.

Sunt multe astfel de cazuri care pot dovedi că animalele au sentimente. Câini care au salvat oameni de la moarte, sau care şi-au oferit serviciile fără să aştepte cea mai mică recompensă, sunt atât de des întâlnite. Şi atunci, de ce nu am accepta şi existenţa sufletelor lor.

Şi chiar dacă Ego-ul nostru de oameni ne determină să nu le punem alături de sufletele noastre, pe aceeasi treapta, probabil că si aceste sufleţele nevinovate ne însoţesc ca buni prieteni pentru totdeauna.

Sursa: http://www.privireinviitor.ro/

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 000000011pm 019000000pm, PM11000000Luni în Lumea animalelor

 

CAPACITATI PARANORMALE IN LUMEA ANIMALELOR

index

Ideea ca animalele detin capacitati paranormale nu mai reprezinta ceva socant.

Se pare ca ele au o uimitoare abilitate de a simti ceea ce oamenii nu simt si de a comunica cu noi intr-un fel cu totul special… poate chiar si dupa moarte.
Istorisirile despre animale cu puteri supranaturale au fost sursa de inspiratie pentru multe legende si „povesti la gura sobei”. Dar unele sunt adevarate. Literatura abunda in relatari despre caini care au murit asteptandu-si sau cautandu-si stapanii, despre animale care prezic dezastre sau care comunica cu omul telepatic sau prin „viu grai”. Ani de zile, oamenii de stiinta din intreaga lume au facut diverse experiente in laborator, pe caini, pisici si soareci, prin care incercau sa depisteze daca aceste animale chiar detin abilitati neobisnuite. Munca lor reprezinta un capitol fascinant in istoria parapsihologiei.
Robert Morris, doctor la „Fundatia de Cercetari Parapsihologice” din Carolina de Nord-SUA, a demonstrat ca pana si pestii pot avea asemenea capacitati. Astfel, el a realizat un experiment pentru a testa simtul premonitiei la pestii de acvariu. Intr-o zi, a introdus intr-un acvariu doi carasi aurii si unul simplu, de care s-a ingrijit personal o vreme, hranindu-i si vorbind cu ei pe un ton prietenos.

 

Cainii, adevarati cercetasi

De cum se apropia de acvariu, pestii veneau imediat si se lipeau cu gurile de sticla recipientului, asteptandu-si ocrotitorul. Intr-o zi, doctorul si-a propus sa scoata din apa carasul simplu, ca sa vada cum vor reactiona ceilalti doi. In clipa cand a ajuns langa acvariu, a ramas uluit. Pestii nu-l mai asteptau, ca de obicei, cu gurile lipite de sticla, ci se pitisera printre algele de pe fundul vasului, iar cei doi carasi aurii incercau sa-l ascunda cu corpurile lor pe confratele lor ce urma sa fie scos afara din apa. Concluzia era una singura: pestii prevazusera experienta traumatizanta care ii viza pe unul dintre ei si incercasera sa il protejeze.
Multe animale si-au salvat singure viata de tsunamiul din 2004. Elefantii din Sri Lanka si din Sumatra au migrat catre zone cu relief mai inalt, inainte ca valul urias sa loveasca; la fel s-a intamplat si in Thailanda, elefantii trambitand inainte de a parasi locurile, parca avertizand asupra pericolului ce urmeaza sa se abata. Dar oare cum au simtit? Cea mai probabila explicatie logica este ca au simtit vibratiile produse de cutremurul de sub ape.
Animalele, de asemenea, pot anticipa si catastrofe provocate de om, cum ar fi raidurile aeriene. In timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, multe familii din Marea Britanie si Germania s-au bazat pe reactiile animalelor, scapand astfel cu viata. Avertismentele lor se emiteau cu mult inaintea celor oficiale, cand avioanele inamice erau la sute de kilometri distanta. Cativa caini din Londra au anticipat chiar exploziile unor rachete germane V2. Aceste proiectile sunt supersonice si deci nu pot fi auzite inainte ca totul sa fie mult prea tarziu.
Papagalul supradotat

Pana in anii ’80, oamenii de stiinta considerau ca papagalii doar imita mecanic cuvintele rostite de stapanii lor. In acea perioada, Irene Pepperberg, cercetator in domeniu, a inceput testele si antrenamentele lingvistice cu un papagal african gri, ajungand pana la a-l invata 200 de cuvinte pe care le folosea fara a repeta mecanic sunetele auzite. Spre exemplu, recunostea culorile, formele obiectelor sau notiunile de prezenta sau absenta. S-au realizat chiar si mai multe documentare despre papagalul vorbitor. Inspirata de acest caz, Aime Morgane, o tanara bioloaga din New York, s-a hotarat sa-si invete papagalul sa comunice cu ea, folosind metoda cognitiva. De exemplu, cand papagalul spune cuvantul „apa”, Aime ii arata un pahar cu apa. In cinci ani, N’kisi avea un bagaj de 950 de cuvinte. El intelegea sensul vorbelor si isi folosea aceasta abilitate de a comunica pentru a face diverse comentarii.

Se uita la fotografii si numea toate obiectele pe care le recunostea. Cel mai uimitor este faptul ca N’kisi inventa cuvinte pentru lucrurile a caror denumire nu o cunostea. Au aparut si bancuri cu el. Se spune ca N’kisi s-a intalnit cu un om de stiinta care studia comportamentul cimpanzeilor si pe care il vazuse intr-o poza, inainte de a-l cunoaste. De cum l-a zarit, N’kisi l-a intrebat: „Ai la tine un cimpanzeu?”, demonstrand astfel nu numai ca stia cine este interlocutorul sau, dar ca are si simtul umorului.

Oscar – pisica ce prevesteste moartea

Oscar este o pisica ce traieste intr-un camin de reabilitare a persoanelor handicapate din Rhode Island, Statele Unite. Ea are deosebita abilitate de a simti cand unul dintre pacienti este aproape sa moara. Atunci Oscar isi face aparitia si sare in patul muribundului. Personalul medical a ajuns sa recunoasca si sa respecte instinctele pisicii. „Nu face prea multe greseli. Stie cand un pacient va muri”, spune doctorul David Dosa. „Daca este data afara din camera, Oscar patruleaza langa usa si miorlaie trist”.
Cea mai plauzibila explicatie a acestui fenomen se pare ca este simtul deosebit de acut al mirosului pisicilor. Cel mai probabil, Oscar simte schimbarile ce se produc in metabolismul uman, in apropierea mortii.

Raiul animalelor

Stim cu totii ca exista viata dupa moarte. Dar oare si animalele isi continua existenta dupa moarte? Este aproape imposibil sa credem ca sufletul animalului se stinge odata cu trupul, caci si animalele au fost zamislite de acelasi creator. Daca ne uitam in Biblie, vom gasi animale in viata vesnica de apoi. „Lupul va locui laolalta cu mielul si leopardul se va culca langa caprioara; si vitelul si puiul de leu vor manca impreuna si un copil ii va paste”. (Biblia, Isaia XI, 6-9).
Din moment ce animalele de companie sunt iubite, si cel mai adesea, considerate ca fiind membrii familiei, nu este surprinzator faptul ca uneori oamenii traiesc experienta „bantuirii”, a revenirii spiritului animalului ce le-a murit.
In peregrinarile mele de anul trecut din Statele Unite, am ajuns si in localitatea Micanopy. Este poate cea mai veche asezare din statul Florida, supranumita si orasul „uitat de timpuri”. Motivul vizitarii acestui orasel a fost simplu: cimitirul bantuit al animalelor.

 
Manata de curiozitate si inarmata cu aparatul de fotografiat, am pasit pe aleile cimitirului de animale „Gradina dragostei”. Povestile pe care le auzisem despre fantomele animalelor moarte imi dadeau fiori. Spre surprinderea mea, dupa poarta din fier forjat, strajuita de un caine de bronz, ma intampina un peisaj de o rara frumusete. Un paradis cu iarba verde si pomi, flori parfumate si morminte vesele, umbrite de stejari batrani. Toate mormintele erau foarte interesante: pisici, caini, soareci, pesti, chiar si un cal.
In acea dupa-amiaza de toamna, locul era pustiu. Un mormant-monument imi atrase cu precadere atentia. Era singurul din intregul cimitir ce avea cruce. Langa statuia unui caine sculptat de parca ar fi fost viu, era scris: „Blanita, ne vom revedea! Cu dragoste, tati”. Mormantul era inconjurat de flori si bine ingrijit. In timp ce studiam mai atent monumentul cainelui, o voce trista de barbat mi se adresa: „Aici locuieste dragul meu Blanita. Ne cunoastem?”.
Povestea lui Blanita

Povestea spusa de domnul Adam Smith m-a emotionat si, in acelasi timp, m-a pus pe ganduri. Blanita al domnului Smith nu fusese un caine obisnuit. Auzisem multe povesti despre caini telepati, insa aceasta era relatata prin viu grai, de catre chiar stapanul unui asemenea animal.

„Experienta mea telepatica cu Blanita a inceput acum 17 ani. Eram dupa o perioada grea, dupa un divort lung, cand mi-am cumparat acest caine, poate sa-mi aline golul lasat. Dupa cateva luni, am constatat ca Blanita avea puteri cu adevarat telepatice. Pe vremea aceea, lucram mult, si lasam cainele liber, dimineata, in curte. Vecinii mi-au povestit ca in fiecare zi, cu cateva minute inainte de intoarcerea mea de la serviciu, Blanita se infiinta in fata portii si ma astepta. Poate ca acesta nu este un fapt neobisnuit, cainii avand un simt precis al timpului. Insa eu lucram intr-o companie de telecomunicatii si programul meu era foarte instabil. Uneori intarziam acasa si cinci ore. Totusi, Blanita, chiar daca intarziam, se posta in fata portii doar cu cateva minute inainte de sosirea mea. Intr-o seara, eram atat de extenuat, incat nu ma simteam in stare sa scot cainele la plimbare. Blanita, obosit sa se tot milogeasca de mine, se culca in cosul lui, din camera alaturata. M-am asezat in fotoliu si m-am gandit: „Ma odihnesc 5 minute si il scot la plimbare”. Nici nu am dus gandul pana la capat, ca Blanita a si aparut in living-room, „dansand” de bucurie si patruland vesel intre mine si cuierul unde era lesa lui. Mi-a fost clar ca stia ce aveam de gand. Dar oare cum aflase?! Niciodata nu am putut sa ii dau medicamente sau sa ii fac baie, fara ca el sa stie dinainte. Incercam sa-mi ascund intentiile, sa nu gandesc nimic in avans, dar indata ce-mi conturam ideea in minte, Blanita imi arunca o privire care insemna clar: „Tradatorule!” si se ascundea sub pat.
Lucru ciudat pentru un caine, manca pere. In fiecare zi se ducea sub parul din spatele casei si manca din perele de pe crengile de jos. Unchiul meu se ocupa de gradinarit si culegea toamna si perele. Intr-un an, cu o zi inainte ca unchiul sa vina la cules, Blanita a mancat toate perele la care a putut ajunge si chiar si-a facut si provizii. Dupa aceasta intamplare, an de an, proceda la fel. Cum de stia el ca perele se vor culege?!
Telepatia sau premonitiile cainelui erau deja binecunoscute prietenilor mei. Blanita imi auzea gandurile oricand si oriunde as fi fost. Deseori faceam demonstratii in fata musafirilor, Blanita dormea fie pe veranda, fie in alta camera, iar eu spuneam in gand: „Vino aici, hai baiete! Vino aici, Blanita!”. Si Blanita venea mereu.

 

Atasamentul animalelor fata de om depaseste, uneori, intelegerea rationala

In seara cand a murit, Blanita a fost foarte afectuos, lucru ciudat la el. Stateam comod in fotoliul meu, cu picioarele intinse, cand mi-a sarit in brate. S-a urcat cu totul, ceva atat de bizar, mai ales ca era un caine de talie mare. L-am certat si el s-a dat jos imediat, aruncandu-mi o privire pe care nu am sa o uit niciodata. O privire ferma si insistenta, dar trista. De parca si-ar fi luat ramas bun, stiind cu siguranta ca ne vom desparti. Spre dimineata a murit.
Dar relatia noastra nu s-a incheiat nici astazi. Intr-o dimineata, la cateva saptamani dupa moartea sa, am auzit clar la usa ca si cum Blanita ar fi zgariat, in semn ca vrea sa intre. Am deschis usa, dar nu era nimeni. Uneori, noaptea, il aud patruland prin casa. Nu este doar imaginatia mea, l-au auzit si cativa prieteni, care au innoptat la mine.
In fiecare zi, dupa serviciu, vin aici la cimitirul de animale, unde locuieste el acum. Nu consider ca a murit, ci doar ca a trecut intr-un alt fel de existenta. Poate pare ciudat, dar i-am asezat aceasta cruce la mormant pentru ca nu l-am considerat niciodata doar un caine. A fost prietenul meu.”

Natasa Galche

Sursa: http://www.formula-as.ro/

 

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 000000011pm 013000000pm, PM11000000Luni în Lumea animalelor