RSS

Arhive pe categorii: De prin lume adunate, pentru suflet

Iepurasul de Paste

iepure-de-casc483-nouc483-wallpapers_9749_1024x768
Iepurasul aducator de oua rosii provine de pe meleaguri germane si simbolizeaza fertilitatea. Prima aparitie a iepurasului ca simbol al Pastelui a avut loc in Germania, aparand mentionat in carti in jurul anului 1500, desi e probabil ca el sa fie prezent de mai multa vreme in traditia populara. Germanii sunt, de altfel, primii care au inventat dulciurile in forma de iepurasi, la 1800, din aluat si zahar. In aceeasi perioada, in Franta si Germania au aparut si primele oua din ciocolata.

Simbolul iepurelui provine inca din vremea festivalurilor pagane dedicate zeitei Eastre. Legenda spune ca Eastre a gasit intr-o iarna o pasare ranita pe camp; pentru a o salva de la moarte, zeita a transformat-o intr-o iepuroaica, aceasta pastrand insa capacitatea de a depune oua. Pentru a-i multumi binefacatoarei sale, iepuroaica decora ouale facute si i le daruia zeitei. Din aceasta legenda s-a nascut si traditia ca iepurasul sa aduca daruri copiilor.

In America, aceasta traditie a iepurasului de Pasti, care aduce cadouri oua vopsite copiilor cuminti, a fost adusa de emigrantii germani.

Desi nu este un animal prea impresionant, iepurele este un mesager sacru al divinitatii in multe culturi.

In traditia chineza, iepurele este o creatura care traieste pe Luna, unde se ocupa cu macinarea orezului, esenta vietii.

Pentru budisti, iepurele este, de asemenea, o creatura selenara. Legenda spune ca, neavand ce ofranda sa-i aduca zeitei Indra, iepurele s-a gatit pe sine insusi in focul sacru si, ca rasplata, a fost asezat pe Luna.

Si pe continentul american, animalul cu urechi mari este personaj de legenda. La unele triburi exista un mit care descrie cum iepurele a adus oamenilor focul, in timp ce in cultura mayasa era creditat cu inventarea scrisului.

sursa: http://www.crestinortodox.ro/

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 00000004am 055000000am, AM4000000Sâmbătă în De prin lume adunate, pentru suflet

 

Potentialul interior

the_feeling_of_love_after

“Alegerile pe care le facem ne afectează stările de dispoziţie şi modul în care ne vedem pe noi înşine. Ele influenţează calitatea relaţiilor cu noi înşine, cu ceilalţi şi cu lumea. Fiecare acţiune determină apariţia unei reacţii de aceeaşi amplitudine, dar de semn opus; aceasta este legea cauzei şi a efectului. Nici o acţiune nu trece neobservată. Putem să ne păcălim, spunându-ne că acţiunile noastre nu au nici o importanţă – în special dacă ştim că nimeni nu ne vede. Dar toate alegerile noastre au o influenţă asupra viitorului. Dacă ne uităm la oamenii care au făcut ceva important la nivel mondial, vedem că toţi au adoptat soluţii pline de curaj. Vedem că ei au luat acele decizii cu claritate, certitudine şi hotărâre. S-au educat în a lua decizii care nu erau întotdeauna uşor de luat.

Acţiunile le-au alimentat forţa vitală, ţelurile propuse şi visurile. De fiecare dată când luăm o decizie care nu este în concordanţă cu dorinţele inimii noastre, nu numai că ne îndepărtăm de ceea ce spunem că dorim de la viaţă, dar ne şi blocăm forţa vitală -acea forţă interioară, unică, ce ne ţine în viaţă din punct de vedere spiritual şi fizic. Atunci când punem întrebările potrivite şi facem alegerile potrivite, ne alimentăm forţa vitală.

Toţi avem o flacără internă care este păstrătoarea forţei noastre vitale. Fiecare alegere pe care o facem, ori aduce mai multă forţă, întărind, aprinzând şi hrănindu-ne flacăra, ori diminuează această forţă, micşorând intensitatea flăcării şi reducându-i puterea. Atunci când focul interior este viu, ne simţim puternici şi încrezători. Avem puterea şi curajul de a spune adevărul, ca şi umilinţa de a cere ce ne trebuie. O flacără sănătoasă ne umple minţile cu imagini clare şi cu inspiraţie şi ne oferă tăria de a ţine cont de visele noastre şi de a le urma. Atunci când ne alimentăm focul din interior, putem vedea cu foarte mare claritate şi putem acţiona fără să ne abatem din drum. O flacără puternică ne împinge spre stări de conştiinţă mai înalte, acolo unde sălăşluiesc iubirea de sine şi libertatea emoţională. însă atunci când flăcările sunt mici, suntem vulnerabili, firavi şi slabi. Suntem temători, susceptibili şi îngrijoraţi şi ne îndoim de propriile noastre puteri.

Atunci când flăcările nu au fost îngrijite şi hrănite, căutăm cu disperare împlinire în lucrurile din exteriorul nostru. încetăm să mai comunicăm cu ceilalţi, fiindu-ne teamă că nu merităm să fim iubiţi şi fericiţi. Atunci când flăcările noastre sunt slabe, nu avem un sistem defensiv apt să lupte cu boala, îndoiala, grija, lipsa de apreciere faţă de propria persoană, dependenţa sau critica. Atunci când flacăra noastră este mică aşteptăm ca alţii să ne alimenteze focul, pentru că noi nu am făcut-o. Un foc mic este slab şi cade pradă dialogurilor negative continue, care se infiltrează în minţile noastre. Este important de ştiut faptul că starea şi intensitatea focului nostru îi afectează şi pe cei din jur. O flacără mică provoacă îngrijorarea celorlalţi, în acelaşi mod în care ne-am simţi obligaţi să avem grijă de un foc care e pe cale să se stingă. O flacără interioară intermitentă ne impune să căutăm modalităţi pentru a o înteţi şi a o revitaliza. Putem să lăsăm nesupravegheat un foc care de-abia mai pâlpâie? Putem să-l ignorăm mai mult de câteva minute? Nu, dacă vrem să-l menţinem aprins. Un foc cu izbucniri intermitente riscă să se stingă, în timp ce o flacără sănătoasă se înalţă spre cer, arde strălucitor şi deţine suficientă putere pentru a rămâne aprinsă, chiar şi atunci când vântul bate în rafale.

Flăcările noastre sunt esenţa noastră. Atunci când sunt bine alimentate, ele menţin intensitatea focului. Dar flăcările noastre interioare trebuie îngrijite şi protejate. Trebuie să le onorăm, să avem grijă de ele şi să le hrănim, pentru a le păstra forţa. Sarcina noastră este de a proteja aceste flăcări, ştiind că ele sunt forţa noastră vitală, spiritul nostru şi păstrătoarele divinităţii noastre.

Acum o să vă spun ceva care o să vă trezească la realitate:  alegerile ne influenţează comportamentul şi acţiunile. Fiecare alegere, ori pune lemne pe focul nostru interior, ori îl stropeşte cu apă, diminuându-i astfel forţele. Dacă vrem să strălucim în toată lumina noastră, dacă vrem să ne exprimăm în mod autentic şi dorim ca forţa să ne propulseze scopurile în lume, sarcina primordială trebuie să fie aceea de a ne menţine focul interior – forţa noastră vitală – cât mai puternic.

lată câteva exemple de alegeri care vă micşorează lumina şi apoi câteva exemple de alegeri care vă înteţesc focul.

Alegeri care vă micşorează lumina
– Să staţi în preajma unor persoane care vă critică şi nu vă pot vedea măreţia
– Toate acţiunile pe care le faceţi pentru că „ar trebui să”
– Toate acţiunile pe care le faceţi pentru că „trebuie să”
– Tot ceea ce facem pentru că percepem o obligaţie
– încercarea de a fi „drăguţi” cu ceilalţi
– încercarea de a obţine aprobarea celorlalţi
– Lipsa de comunicare
– Să te minţi pe tine însuţi
– Bârfa
– Lipsa de punctualitate
– Nepăsarea faţă de sentimentele celorlalţi
– Actul de a vă compara cu alţii
– Judecarea propriei persoane
– Judecarea celorlalţi
– Să nu vă bucuraţi de ceea ce aveţi
– Să aşteptaţi ca ceilalţi să vă facă fericiţi
– Să trăiţi cu teamă
– Să nu aspiraţi către succes
– Să vă gândiţi că alţii sunt mai buni decât voi
– Să renunţaţi la puterea voastră în favoarea altora
– Să vă ignoraţi dorinţele cele mai profunde
– Să cheltuiţi peste posibilităţi
– Să mâncaţi mult
– Să fiţi prea indulgenţi cu voi înşivă
– Să vă pierdeţi timpul
– Să nu acceptaţi complimentele care vi se fac
– Să încercaţi să păreţi ceea ce nu sunteţi
– Să nu vă impuneţi prin stabilirea de limite clare
– Să nu aveţi suficient timp pe care să-l petreceţi singur cu voi înşivă
– Să nu vă manifestaţi iubirea pentru familia voastră
– Să nu vă recunoaşteţi meritele
– Să vă obosiţi până la epuizare
– Să nu vă ascultaţi vocea interioară

Alegeri care vă cresc lumina

– Să vă rezervaţi timp pentru propria persoană
– Să petreceţi timp cu cei pe care îi iubiţi
– Să vă observaţi reuşitele
– Să vă odihniţi
– Să vă distraţi
– Să vă jucaţi
– Să faceţi exerciţii fizice
– Să mâncaţi bine
– Să vă cheltuiţi banii într-un mod înţelept
– Să faceţi planuri de viitor
– Să staţi în preajma oamenilor care vă oferă inspiraţie
– Să vă rezervaţi timp pentru a vă hrăni spiritual
– Să acţionaţi în interesul vostru şi al comunităţii
– Să vă apreciaţi ca persoană
– Să fiţi cinstit cu voi înşivă şi cu ceilalţi
– Să vă respectaţi cuvântul
– Să vă plătiţi facturile la timp
– Să daţi dovadă de compasiune
– Să fiţi apropiat de cei pe care îi iubiti
– Să faceţi dragoste
– Să faceţi opere de caritate
– Să le spuneţi celorlalţi ce mult înseamnă ei pentru voi
– Să faceţi ce vă place
– Să perseveraţi în a vă împlini visele
– Să faceţi alegeri care să corespundă cu ţelurile voastre
– Să dansaţi
– Să iertaţi
– Să vă asumaţi responsabilitatea
– Să căutaţi ceea ce este bun
– Să căutaţi ceea ce este corect
– Să vă faceţi treaba bine
– Să fiţi aproape de copiii voştri
– Să ţineţi la partenerul vostru
– Să-i ascultaţi pe ceilalţi din inimă
– Să primiţi dragostea ce vi se oferă
– Să oferiţi putere celor din jurul vostru
– Să permiteţi celorlalţi să colaboreze cu voi
– Să creaţi un sistem de sprijin puternic
– Să spuneţi adevărul
– Să învăţaţi să spuneţi nu, atunci când este cazul

De fiecare dată când alunecăm în subconştient şi uităm dorinţele cele mai profunde, intrăm într-o transă automată, căzând înapoi în programele şi tiparele din trecut. Această transă este ca şi cum ai merge pe pilot automat: nu e nevoie de nici un efort, sau de gândire. Este transa negării. Această transă ne şopteşte la ureche: „Nu contează. Doar de data asta mai procedez aşa. încep de mâine. De fapt, nu vreau asta cu adevărat. E în regulă, nimeni nu va şti.” Vocea acestei transe ne încurajează să o luăm pe calea cea mai uşoară. „Nici o grijă!”, ne spune ea, pe măsură ce ne îndepărtăm de la calea visurilor noastre şi ne întoarcem pe calea trecutului, ce ne poartă paşii în cerc. Transa negării ne poartă de la un moment la altul, de la o zi la alta şi de la un an la altul – în timp ce visele şi vieţile ni se transformă în nişte scuze repetitive, pe drumul nostru spre niciunde. Când acţionăm în mod automat, nu reuşim să vedem consecinţele propriilor comportamente. Mergem orbeşte şi nu luăm niciodată în considerare planul pe termen lung al vieţii noastre. Nu ne examinăm motivele şi nici nu încercăm sa înţelegem ce ne influenţează alegerile. Acţiunile noastre sunt, de fapt, reacţii – alegeri care se bazează pe senzaţia de moment, fără a lua în considerare impactul lor asupra viitorului.

In fiecare moment suntem îndrumaţi de una dintre cele două hărţi existente: una a perspectivei, care reprezintă planul pregătit cu grijă pentru viitor, sau o hartă a automatisme-lor, trasată de trecut. Alegerile făcute în conformitate cu harta automatismelor – programele repetitive, automate – nu ne hrănesc focul şi nici nu ne aduc mai aproape de visele noastre. Şi chiar dacă ni se par bune, acest lucru se întâmplă doar pentru că ne sunt familiare.

Atunci când facem alegeri în mod inconştient, putem fi siguri că nu suntem prezenţi aici şi acum. Când acţionăm în mod inconştient, apare riscul să cădem pradă impulsurilor noastre inferioare. Fără să ne dăm seama, ne predăm vieţile hărţii automatismelor, care reprezintă trecutul nostru şi tot ce cuprinde acesta – şi, în câteva secunde, ne trezim că mergem exact în direcţia opusă destinaţiei la care dorim să ajungem.

Suntem pe pilot automat – recreăm trecutul, ca sclavi ai dependenţelor, poftelor şi nevoilor noastre nesatisfăcute. „Vreau îngheţată.” „Tabloul acesta ar arăta minunat la mine în sufragerie.” „O să încep programul de exerciţii fizice, mâine.” „Data viitoare voi fi mai hotărât.” Dacă faceţi o listă a tuturor alegerilor din trecut, într-un domeniu al vieţii în care nu aţi obţinut rezultatele sperate, veţi constata fără îndoială că aţi stat adormiţi la volan. Fără să vă daţi seama, aţi apăsat pe butonul pe care scrie: PILOT AUTOMAT. NU ESTE NEVOIE SA FIŢI ATENŢI. Aţi uitat că viitorul depinde de alegerile pe care le faceţi astăzi. Şi, în loc să vă opriţi şi să vă folosiţi de harta de perspectivă pentru a fi siguri că alegerile pe care le faceţi vă vor purta în direcţia dorită, faceţi ce vi se pare mai uşor în acel moment.”

Debbie Ford

Sursa: http://astrodeva.wordpress.com/

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 00000001pm 027000000pm, PM1000000Joi în De prin lume adunate, pentru suflet

 

O noua Poveste a Craciunului – Neale Donald Walsch

 

Dragii mei prieteni,

De-a lungul anilor, in apropierea Craciunului, am avut multe solicitari ca sa public din nou un comentariu pe care l-am facut in 2007, cu privire la acest moment foarte special al anului. Asadar, va ofer acest articol, aici, si ma bucur ca a fost atat de bine primit, incat in fiecare an primesc cereri sa-l transmit din nou…

Nu am putut dormi noaptea trecuta.

M-am trezit la ora 2 si, pana la 6, am avut o alta Conversatie cu Dumnezeu.

Vorbeste-mi despre Craciun, L-am rugat eu. Despre ce e vorba, cu adevarat?

Si am auzit:

Ce vrei sa spui? Cum adica, despre ce e vorba, cu adevarat? Ți-am mai spus de un milion de ori despre ce e vorba.

Asa ca am zis:

Mai spune-mi o data. Cred ca nu am inteles prea bine.

Si, dintr-o data, in cap mi-a rasunat colinda Christmas Carol – una dintre cele mai vesele si mai triumfatoare colinde de Craciun.

„Sa se bucure intreaga lume”, a inceput cantecul. Si a continuat: „Domnul a venit.” [Joy to the world, the Lord has come.]

Dar nu puteam pricepe. Si ma tot minunam: de ce era atat de multa bucurie cu privire la venirea cuiva, care va fi stapanul nostru?

Doamne, I-am spus… Nu inteleg!

Iar Dumnezeu mi-a raspuns:

Ai dreptate. Nu intelegi.

Apoi Dumnezeu a spus:

Dar macar intrebi. Iar asta e un lucru bun. Este foarte greu sa intelegi ceva, atunci cand crezi ca nu mai sunt intrebari de pus. Nu ti se poate da un raspuns, cata vreme crezi ca ai deja singurul raspuns posibil.

Ei bine, nu am raspunsul, am recunoscut eu. Deci, care este raspunsul?

Iar Dumnezeu a spus:

Raspunsul este ca Domnul care a venit…. nu domneste peste voi, ci in voi.

Aceste cuvinte mi-au venit la ora 2:57 a.m. si am cugetat la ele din inima.

Atunci, m-am aventurat eu, inseamna ca perioada Craciunului nu reprezinta numai o perioada in care sa ne amintim de nasterea Pruncului Iisus. Vom canta despre Prunc in seara de Craciun si ii vom celebra sosirea, pentru ca El i-a adus lumii un nou mod de spune si de a trai un mare adevar. Iar acestea au fost, cu adevarat, vesti reconfortante si pline de bucurie. Dar Craciunul mai inseamna si sarbatoarea nasterii Hristosului in noi toti.

Iar Dumnezeu a raspuns incetisor:

Da.

Si atunci m-am intrebat ce inteles ar avea toate cantecele, mesajele si sentimentele pe care le traim de Craciun, daca as accepta acest adevar. Daca as intelege, cu adevarat, ca mesajul acestei sarbatori nu se refera la o singura fiinta binecuvantata, ci la toate fiintele care sunt binecuvantate. Nu se refera la altcineva, ci la noi. La mine.

O, Doamne, dar asta suna rau. Adica suna chiar ca o blasfemie. Cum ar putea Craciunul sa fie o sarbatoare care sa se refere la mine? Dintre toate gandurile egocentriste si megalomane, mi-a venit tocmai gandul asta???

Craciunul are legatura cu venirea Domnului si cu Darurile celor Trei Magi!

Dar inima mea insista, intreband: – Dar daca darul eram eu? Si daca Domnul a venit ca sa fie in mine si nu sa domneasca peste mine?

Stiu ca Ii pot gasi un loc in care sa domneasca peste mine, dar Ii pot gasi un loc in launtrul meu? Si ce ar insemna pentru mine sa fac asta? Ce-ar insemna pentru mine sa fiu nu numai o persoana care a fost binecuvantata, ci o persoana care este binecuvantata? Iar eu sa ma gandesc la voi, in acelasi fel? Sa va vad ca fiind binecuvantati? Oare m-as purta altfel cu voi?

Mi-ar placea sa cred ca asa as face. Mi-ar placea sa cred ca as fi mai bun cu voi, mai atent cu cuvintele si cu faptele mele, ca as avea ganduri mai pline de compasiune, actiuni mai cinstite, ca as fi mai rabdator si mai generos si… ca as fi mai constient de minunea care sunteti voi!

Iar daca m-as gandi ca eu sunt o persoana binecuvantata, m-as purta eu, oare, altfel cu mine insumi?

Cred ca da. Cred ca as fi mai bun cu mine insumi. Mai atent cu cuvintele si cu faptele, ca as fi mai plin de compasiune fata de mine, mai rabdator si mai generos cu mine si… ca as fi mai constient de minunea care sunt.

Dar oare este posibil sa fim cu totii binecuvantati?

Iata ce am intrebat eu, in toiul noptii, iar raspunsul a venit incredibil de simplu:

Da.

Deeeeci, am cugetat eu…. acesta este sensul Craciunului! Esenta Christica se naste in noi toti, traieste in noi toti, ESTE noi toti. Doar ca, pur si simplu, noi nu ne amintim acest lucru. Si astfel, Craciunul a fost creat pentru ca sa ne aducem aminte.

Se dovedeste astfel, ca sarbatoarea Craciunului nu este legata de o anumita religie, ci de toate religiile. Nu se refera la o anumita persoana, ci la toti oamenii.

De Craciun, nu conteaza daca esti crestin, musulman, hindus, evreu, baptist sau budist. Sau ca esti de o alta religie.

Atunci cand Ii dai nastere Domnului din launtrul tau, dai viata unei minuni, unei maretii, unei cunoasteri si unei iubiri care poate sa curga, dinspre tine spre intreaga lume si sa schimbe lumea pentru totdeauna.

Nu este aceasta, oare, Povestea Craciunului?

Si cand traim aceasta poveste ca pe povestea noastra, oare vietile noastre nu se reinnoiesc, iar sinele noastre separate nu se intregesc?

Ba da.

Sufletele noastre sunt miscate, inimile ne sunt pline. Si atunci, noi suntem cei care aducem bucurie in lume.

Noi suntem Darul de Craciun, exprimat complet si realizat pe deplin. Noi suntem complet dispusi si pe deplin pregatiti sa  iubim fara conditii, sa daruim fara restrictii, sa impartasim fara limite, sa cream fara frica, sa ne sarbatorim pe noi insine, fara rusine si fara jena.

Noi suntem cei care alegem sa iertam fara ezitare, sa ajutam fara sa ni se ceara, sa ne grabim sa intram acolo unde ingerilor le este teama sa paseasca. Mai mult decat atat: sa deschidem calea pentru ingeri.

A, noi sa deschidem calea pentru ingeri. De asta suntem aici. De asta am venit pe Pamant. Sa fim vestitori!

Iata vestitorul!, canta ingerii. Slava Regelui nou-nascut.

In acest moment, ii putem da nastere regelui din noi… fapturii regale care suntem noi, in ochii lui Dumnezeu.

Stiti voi… cineva a spus odata ca daca v-ati vedea asa cum va vede Dumnezeu, ati zambi intruna.

Ei bine, perioada Craciunului este perioada zambetelor. In aceste zile speciale, daca incercam cu adevarat, putem sa ne vedem asa cum ne vede Dumnezeu si putem sa simtim asta. Iar acest sentiment se numeste iubire. Iubirea pe care o aveti pentru viata si pentru toti cei pe care ii iubiti in aceasta viata. Precum si iubirea pe care o are Dumnezeu pentru voi.

Acum, Magia Craciunului consta in faptul ca ne da permisiunea sa luam acest sentiment, aceasta iubire si sa o impartasim cu toti cei ale caror vieti le atingem: cu prietenii si cu strainii; cu cei care sunt de acord cu noi si cu cei care nu sunt de acord; cu cei care arata ca noi si actioneaza ca noi, dar si cu cei care nu sunt asa.

In perioada Craciunului, suntem invitati sa simtim aceasta iubire si sa-i oferim un loc permanent in inima noastra; sa fim izvorul pacii pe Pamant si al bunavointei fata de barbatii si femeile de pretutindeni. Suntem invitati sa pasim pe Pamant nu numai ca fiinte binecuvantate, ci ca fiinte blagoslovite. Nu numai ca Domn al unui stil de viata, ci in stilul Domnului.

Pentru ca asta suntem noi. Suntem Domnul imparatiei din noi si, prin urmare, si al imparatiei din afara noastra. Iar atunci cand intelegem acest lucru, totul se schimba. Incepem sa avem experienta lumii si sa influentam lumea, intr-un mod nou.

Aceasta este invitatia de Craciun. Suntem invitati sa incepem aceasta experienta, in aceasta noapte de Craciun. In aceasta noapte linistita.

Iar daca acceptam invitatia, vom face din aceasta noapte, o noapte sfanta. Si vom incepe sa cream o lume in care totul este calm si luminos.

Sa se bucure intreaga lume! Domnul a venit! Fie ca Pamantul sa-L primeasca pe Regele sau! Fie ca fiecare inima sa-I pregateasca un loc. Iar cerul si natura sa cante!

Craciun fericit, tuturor!

Sursa: Editura For You – Newsletter

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 000000012am 028000000am, AM12000000Marți în De prin lume adunate, pentru suflet

 

7 pași spre fericire

 

1. Daca iti doresti fericire, inceteaza sa mai fii nerecunoscator.

Desi cateodata in viata cand nu se vor potrivi toate piesele in marea imagine de ansamblu, in timp ele se vor aranja perfect. Multumeste asadar ca in anumite momente lucrurile nu ti-au iesit asa cum ai dorit, pentru ca ele au facut loc altor intamplari ce au ajutat la evolutia ta. Si multumeste celor care au plecat de langa tine pe un alt drum in viata deoarece le-au facut loc celor care nu te vor parasi niciodata.

Indiferent cat de bine sau cat de rau iti merge, in fiecare dimineata trebuie sa fii recunoscator pentru viata pe care o ai. Cu siguranta o alta persoana lupta in acele momente pentru viata sa. In loc sa te gandesti la ce iti lipseste, gandeste-te la ceea ce tu deja ai si altii se lupta cu greu doar sa obtina.

 

2.  Daca iti doresti fericire, inceteaza sa incerci sa fii altcineva.

Una dintre cele mai mari provocari in viata este sa fii nTU intr-o lume care incearca sa ne faca pe toti la fel. Trebuie sa fii constient ca intotdeauna va exista o persoana mai draguta decat tine, o persoana mai agera la minte decat tine, o persoana mai tanara decat tine, insa toate aceste persoane nu vor putea fi niciodata TU. Nu te schimba niciodata pentru ceilalti. Fii tu si vei vedea ca persoanele potrivite te vor iubi si vor ramane langa tine, dar si ca vei capata mai multa incredere in propriile forte, iubindu-ti personalitatea.

3. Daca iti doresti fericire, inceteaza sa mai traiesti intr-un alt timp sau spatiu.

Exista persoane care isi petrec intreaga viata incercand sa traiasca intr-un alt timp ori spatiu. Se gandesc la ceea ce a fost, la ceea ce ar fi putut sa faca sau la ceea ce ar fi putut deveni. Cu toate acestea, trecutul s-a risipit, iar viitorul nu exista pentru moment. Indiferent cat de mult timp petreci gandindu-te la trecut sau la viitor, acest lucru nu schimba absolut deloc prezentul.

Viata are un mare paradox: viitorul nostru stralucit atarna de abilitatea de a ne concentra asupra a ceea ce facem acum, asupra prezentului.

 

4. Daca iti doresti fericire, inceteaza sa mai fugi de temerile tale sau de probleme.

Sa facem un mic exercitiu de imaginatie… Daca toata lumea si-ar arunca problemele intr-o gramada pe care tu ai putea sa o vizualizezi, cu siguranta le-ai lua inapoi imediat pe ale tale. Abordeaza problemele sau temerile tale usor si rezolva-le una cate una, nu fugi de ele! Cea mai buna solutie este sa le infrunti cu capul sus indiferent cat de nerezolvabile par ele.

Temerile sunt cele care te impiedica sa risti in viata sau sa iei decizii grele. Temerile te tin prins intr-un univers minuscule in care te simti mereu confortabil. Retine faptul ca povestea ta de viata reprezinta apogeul numeroaselor experiente marunte insa unice care pot avea loc doar daca parasesti zona ta de confort. Daca lasi temerile si grijile sa te domine nu vei trai niciodata viata asa cum trebuie ea traita.

5. Daca iti doresti fericire, nu ii mai critica pe ceilalti.

Chiar si cea mai neinsemnata farama de fericire poate fi dezechilibrata de negativitatea pe care o emani catre ceilalti. Atunci cand iti cunosti propriile imperfectiuni, cu siguranta nu te vei simti amenintat sau ofensat de imperfectiunile persoanelor din viata ta.

Inceteaza sa mai scoti in evidenta defectele celorlalti si concentreaza-te asupra propriei persoane. Lasa evolutia ta constanta si imbunatatirea propriei vieti sa te tina ocupat astfel incat sa nu iti mai ramana timp pentru a-i critica pe ceilalti.

6. Daca iti doresti fericire, inceteaza sa mai incerci sa controlezi incontrolabilul.

Daca incerci sa controlezi totul si apoi iti faci griji in legatura cu lucrurile pe care nu le poti controla, vei avea parte in viata doar de frustrare si nefecicire.

Unele forte sunt incontrolabile, in timp ce controlabila este doar reactia ta asupra modului in care ele actioneaza. Viata fiecaruia dintre noi are aspecte pozitive si aspecte negative, iar acea fericire pe care o cautam cu totii depinde de concentrarea noastra asupra aspectelor care conteaza. Cel mai bun lucru pe care il poti face pentru propria fericire este sa incetezi sa mai controlezi incontrolabilul si, in schimb, sa controlezi ceea ce poti – ATITUDINEA.

7. Daca iti doresti fericire, nu evita schimbarea.

Daca in viata pe Pamant nu s-ar schimba absolut nimic, nu ai putea sa te bucuri de rasarit in fiecare dimineata. Majoritatea dintre noi se simtim confortabil acolo unde ne situam chiar daca Universul este in continua schimbare in jurul nostru. Acceptarea faptului ca viata inseamna schimbare este vitala nu doar pentru fericire, ci si pentru succes deoarece atunci cand ne schimbam, evoluam si incepem sa vedem lumea dintr-o perspectiva complet diferita.

Nu uita ca oricat de grea este o situatie, lucrurile se vor schimba. Te poti baza oricand pe schimbare, intelegand ca toate lucrurile din viata se intampla cu un motiv intemeiat. Desi nu iti va fi clar la inceput, cu timpul vei observa ca schimbarea s-a produs doar in bine!
sursa: http://filedelumina.ro/

 

 
Un comentariu

Scris de pe 10000007pm 004000000pm, PM7000000Joi în De prin lume adunate, pentru suflet

 

Suflete pereche?

“Prietenii şi persoanele pe care le-ai iubit în vieţile precedente sunt suflete-pereche. Când întâlneşti un suflet pereche, simţi că există o legătură şi o relaţie specială între voi, asociată cu o senzaţie de familiaritate. Te simţi foarte bine cu ei… şi relaţia dintre voi este de tip pozitiv. Chiar când ţi se întâmplă să ai ceva probleme şi unele discuţii, totul se rezolvă uşor şi odată ce-ai înţeles substratul, situaţia – chiar dificilă – serveşte la învăţarea de către amândoi a unei lecţii identice. Există trei categorii de suflete-pereche. Fiecare dintre categorii are trăsături caracteristice care le face distincte şi de neconfundat faţă de alte persoane din viaţa ta. Suflete-pereche camarade, sunt oamenii care te ajută să îţi atingi un scop, sau te sprijină în îndeplinirea unei anumite sarcini propuse. Ajutorul lor se poate manifesta printr-o simplă observaţie făcută în timpul unei conversaţii, care te luminează într-o dilemă şi te readuce pe cărare, sau poate îţi oferă chiar un ajutor fizic, prin care îţi poţi atinge scopul urmărit. Ei intervin şi te sprijină în cele mai diverse moduri, atunci când ai mai multă nevoie. Darul lor, oricum s-ar exprima, îţi oferă posibilitatea de a învăţa, de a-ţi împărtăşi cele ştiute de ei şi de a fi ajutat. Într-o viaţă anterioară tu ai fost cel care i-ai ajutat, iar acum te răsplătesc, dându-ţi înapoi cele primite. Îţi întâlneşti sufletele-pereche camarade zilnic într-o mare varietate de situaţii şi împrejurări. Le recunoşti în prietenul care îţi oferă un sfat înţelept la problema care te frământă, în cunoştinţa care îţi oferă să te transporte atunci când te-a lăsat maşina în pană sau în profesorul care te îndeamnă la învăţat. El sau ea ar putea fi cineva care are aceleaşi interese sau îndeletniciri particulare cu tine, sau cineva care te încurajează să faci ceva bun, ceva ce ai dori să faci, sau chiar şeful care îţi apreciază munca. Sufletele-pereche camarade sunt oameni cu care te simţi bine. Sunt cei cu care ai petrecut împreună o perioadă scurtă de timp într-o viaţă anterioară. De obicei nu există o legătură serioasă între voi şi asocierea din prezent cu ei tinde să fie de scurtă durată. Dacă legătura dintre voi devine mai puternică datorită relaţiilor voastre pozitive şi permanente, ei pot deveni suflete – pereche gemene în viitor. Suflete-pereche gemene sunt acei oameni cu care ai avut o relaţie specială de prietenie în multe vieţi trecute. Te simţi total deschis şi destins în prezenţa lor. Întâlnirea cu un suflet-pereche geamăn este ca atunci când întâlneşti un vechi prieten pe care nu l-ai văzut de mult. Te simţi bine cu acea persoană şi reiei legătura exact de unde ai lăsat-o în viaţa trecută, ca şi cum nu s-ar fi scurs timp deloc de la ultima voastră întâlnire. Recunoşti un suflet-pereche geamăn, ca pe cineva având toate caracteristicile unui suflet-pereche camarad, dar cu o legătură mai profundă între voi. Sufletele-pereche gemene, sunt de obicei membri de familie apropiaţi sau prieteni deosebiţi. Uită-te la prietenii adevăraţi pe care îi ai, cei care te înţeleg întru-totul şi vei vedea în faţă un suflet-pereche geamăn. Deseori nici nu e nevoie să îi vorbeşti, deoarece sufletele voastre sunt acordate între ele la nivel telepatic. Îi cunoşti gândurile şi simţămintele în mod intuitiv. Vei vedea de asemenea că multe din experienţele vieţii tale prezente se desfăşoară în paralel cu cele ale sufletului tău pereche-geamăn. Vă veţi ajuta unul pe altul, în diverse moduri, să evoluaţi şi să învăţaţi, iar prietenia dintre voi se va întări şi mai tare. Relaţia voastră actuală poate dura de la câţiva ani, până la toată viaţa. Chiar în cazul, că vă despărţiţi, o veţi face de o manieră pozitivă şi veţi păstra o amintire frumoasă prieteniei dintre voi. Un suflet-pereche flacără geamăn este unicul şi singurul tău suflet-pereche adevărat. Aţi petrecut multe vieţi împreună, plini de dragoste şi grijă unul faţă de celălalt şi legătura dintre voi este profund spirituală. Când îl întâlneşti din nou în această viaţă, ca bărbat sau ca femeie simţi o atracţie imediată şi între voi se stabileşte un raport cu totul special. Simţi un curent electric de energie care trece prin amândoi şi ai senzaţia că vă cunoaşteţi dintotdeauna. Sufletul tău îl recunoaşte imediat pe celălalt şi îşi aminteşte de sufletul-pereche flacără şi acest lucru este resimţit în profunzimea extremă a fiinţei tale. Nu există decât un singur adevărat suflet-pereche care este jumătatea ta perfectă şi împreună creaţi o atmosferă ca de vrajă între voi, ceva ce nu mai simţi cu nimeni niciodată. Un suflet-pereche flacără geamăn are toate (caracteristicile şi calităţile unui suflet-pereche camarad şi cele ale unui geamăn, combinate în aceeaşi persoană, faţă de care ai un sentiment cu totul şi cu totul special. Acest sentiment este întotdeauna perfect reciproc. Se spune că acest suflet flacără reprezintă jumătatea sufletului tău şi că împreună formaţi un adevărat întreg, plin de dragoste şi armonie. Când îţi găseşti sufletul-pereche flacără, îţi găseşti în acelaşi timp imaginea în oglindă a sufletului tău. Sufletul tău îşi aminteşte frumuseţea şi bucuria dragostei spirituale pe care o împărtăşiţi şi încearcă să o trăiască şi să o exprime pe durata încarnării tale fizice. Sufletul tău-pereche flacără geamăn este de cele mai multe ori de sex opus, deşi în anumite ocazii el sau ea se pot prezenta sub forma unui frate sau soră de obicei geamăn). S-ar putea chiar să semănaţi unul cu altul, având trăsături identice, mai ales în jurul ochilor. Între sufletele-pereche flacără apare un fenomen interesant. Energiile spirituale sunt într-un acord atât de perfect şi atât de legate unele de altele, încât se formează un arc strălucitor de lumină între aurele lor, un curcubeu de energie ce uneşte cele două suflete. Multă lume crede că din momentul în care ţi-ai găsit sufletul-pereche flacără, te căsătoreşti cu el şi trăiţi fericiţi până la adânci bătrâneţi. Se poate întâmpla şi aşa, dar pot apărea totuşi probleme datorită karmei negative intervenite între voi în vieţile anterioare. Sigur este faptul că între două suflete-pereche-flacără curge în permanentă un fluviu subteran de iubire, care depăşeşte orice negativitate. Nu te întâlneşti cu sufletul tău-pereche flacără în fiecare dintre vieţi, deoarece se poate întâmpla ca lecţiile individuale care trebuie învăţate de către fiecare dintre voi să fie diferite, sau calea propusă de evoluţie să nu coincidă. Chiar dacă nu sunteţi alături, fiecare tindeţi prin ceea ce faceţi să ajungeţi din nou împreună şi sufletele voastre evoluează pe un drum spiritual comun. Este posibil ca în decursul uneia dintre vieţi, să fiţi împreună doar un răstimp scurt, deoarece aţi căzut în prealabil de acord să vă ajutaţi unul pe altul într-un mod anume, sau puteţi fi alături toată viaţa. Totul depinde de ceea ce aţi hotărât înainte de a vă fi născut.”

Gloria Chadwick, “Discovering your past lives”

http://www.lenormand.ro/test_suflete_pereche.php

 
Un comentariu

Scris de pe 00000003am 039000000am, AM3000000Sâmbătă în De prin lume adunate, pentru suflet

 

Nu te da niciodată bătut!


Van Gogh a vândut un singur tablou pe perioada vieţii lui. Şi acesta surorii lui, pe un preţ infim. Asta nu l-a oprit, însă, să picteze peste 800 de tablouri.

In 1954, Jimmy Denny, managerul lui Grand Ole Opry, l-a concediat pe Elvis Presley după un singur concert. I-a spus: „Nu vei ajunge nicăieri, fiule.
Mai bine te-ai întoarce la condus camioane”.

Beethoven a fost considerat de către profesorii săi fără nicio şansă ca compozitor. Nu i-a ascultat însă, şi a compus 5 dintre cele mai bune simfonii ale sale fiind complet surd.

Albert Einstein nu a vorbit până la 4 ani şi nu a citit până la 7. Una din profesoare l-a descris ca fiind „încet la minte, nesociabil şi pierdut pentru totdeauna în vise prosteşti”. A fost exmatriculat de la şcoală şi a pierdut admiterea la Politehnica de la Zurich. Totuşi, a învăţat să vorbească, să citească şi chiar să facă puţină mate, nu?

Michael Jordan şi Bob Cousy au fost daţi afară din echipa de baschet a liceului. Jordan spunea: ” Am eşuat de nenumărate ori în viaţă. De aceea am reuşit.”

Un expert spunea despre Vince Lombardi că: „Posedă cunoştinţe despre fotbal minime şi o totală lipsă de motivaţie.”

In 1944, Emmeline Snively, directoarea unei agenţii de moddeling, i-a spus modelei aspirante Norma Jean Baker, „Mai bine ai învăţa să fii secretară sau ţi-ai găsi un soţ”. Sunt sigură că ştiţi că Norma Jean a devenit Marilyn Monroe. Acum, cine are habar cine a fost Emmeline Snively?

Winston Churchill a rămas repetent când era pe clasa a 6-a. De fiecare dată când a candidat a fost înfrânt, până când a împlinit 62 de ani şi a devenit Prim Ministru. El a scris mai târziu: „Never give in, never give in, never, never, never, never – in nothing, great or small, large or petty – never give in except to convictions of honor and good sense. Never, Never, Never, Never give up.”

Sigmund Freud a fost huiduit pe scenă când şi-a prezentat pentru prima oară ideile comunităţii ştiinţifice din Europa. S-a întors la biroul lui şi a continuat să scrie.

Charles Darwin a renunţat la cariera în medicină şi către tatăl său i-a spus: „Nu-ţi pasă de nimic înafară de prins câini şi şobolani.” În biografia lui, Darwin a scris: „Am fost considerat de tatăl meu şi de toţi profesorii ca un băiat foarte obişnuit, de fapt chiar mai jos decât standardul mediu de inteligenţă.” Cu siguranţă, a evoluat.

Profesorii lui Thomas Edison spuneau despre el că „e prea prost ca să înveţe ceva”. A fost concediat de la primele două joburi ale sale, fiind considerat neproductiv. Ca inventator, a făcut 1000 de invenţii lipsite de succes, înainte de a reuşi să inventeze becul. Întrebat de un reporter cum s-a simţit să eşueze de 1000 de ori, Edison a spus: „Nu am eşuat de 1000 de ori. Becul a fost o invenţie cu 1000 de paşi.”

Walt Disney a fost concediat de editorul unui ziar, pe motiv că nu are imaginaţie şi idei bune. A dat faliment de mai multe ori până să construiască Disney Land-ul. Dealtfel, propunerea parcului a fost refuzată pe motiv că nu ar atrage pe nimeni.

La 21 de ani, actriţei franceze Jeanne Moureau i s-a spus de către un director de casting că are capul prea curbat, că nu e destul de frumoasă şi că nu e îndeajuns de fotogenică pentru a face un film. A respirat adânc şi şi-a zis:  „În regulă. Atunci cred că trebuie să fac totul în felul meu”. După ce a făcut 100 de filme, în 1997 a primit premiul Academiei Europene de Film pentru Realizările de-a lungul Activităţii.

Charlie Chaplin a fost iniţial refuzat de către studiourile din Hollywood, pantonima sa fiind considerată un nonsens.

Profesoara lui Enrico Caruso i-a spus acestuia că n-are voce şi că nu poate să cânte deloc. Părinţii vroiau ca el să devină un inginer.

Când Pablo Casals a împlinit 95 de ani, un reporter l-a întrebat „Domnule Casals, aveţi 95 de ani şi sunteţi unul dintre cei mai mari violocenlişti din toate timpurile. De ce încă mai exersaţi 6 ore pe zi?” Domnul Casals i-a răspuns: „Pentru că încă cred că fac progrese.”

Aşadar, nu te da niciodată batut!

 
4 comentarii

Scris de pe 00000006am 000000000am, AM6000000Luni în De prin lume adunate, pentru suflet

 

Cele 10 experiente de viata ale lui Tom

1.Tu esti centrul universului, ramai acolo.

Ca tanar marinar am invatat ca atunci cand te afli intr-un oras strain, trebuie sa iei coltul strazii cu atentie si sa iti tii mainile afara din buzunare. Cu alte cuvinte, este nevoie sa ramai echilibrat, vigilent si pregatit sa reactionezi la surprize.
Gandeste-te la aceasta, este o foarte buna regula pentru orice situatie necunoscuta. Pastreaza-ti echilibrul si ramai centrat.

Credintele omului despre realitate sunt fie arbitrare, fie accidentale. Alege sa fie arbitrare, atunci cand este posibil. Este intelept sa alegi credinte care iti intaresc sanatatea, sustin fericirea. Astfel, chiar daca lucrurile se intampla sau nu pentru un motiv anume, eu aleg sa cred ca da. Ma consoleaza si ma face sa fiu mai resemnat in a jongla cu suisurile si coborasurile inevitabile ale vietii.

Exista un motiv pentru care fiecare traditie spirituala, in istorie, necesita rugaciunea si meditatia – ele sunt un antidot fata de confuzie. Protejeaza-ti propriile limite si respecta-le pe ale celorlalti.
Fii atent pana unde „esti” tu si de unde incep ceilalti. Ramai centrat.

2. Experimentezi viata aproape la fel de mult ca oricine altcineva.

Acest lucru mi l-au spus un episcop, in timpul unui zbor la clasa intai, si o prostituata in Atena, cu ani in urma, si este adevarat.
Cu totii ne confruntam cu rani si dureri, iubiri si temeri. Respiram acelasi aer, stationam in acelasi trafic, urmarim aceleasi programe la TV si pasim pe acelasi pamant. Cu toate acestea suntem alimentati si stresati in legatura cu diferentele dintre noi. Oamenii de pretitindeni au mult mai multe lucruri in comun, decat diferente. Daca te centrezi pe aspectele noastre comune, vei fi mult mai sociabil, mai comunicativ.

3. Actiunile tale deservesc teama sau iubirea. Tu alegi!

Actiunile noastre sunt dirijate fie de teama, fie de iubire. Teama de consecinte reale sau imaginare este, intr-un fel, raspunzatoare pentru o mare parte din tragedia, tristetea umana. Pe de alta parte, iubirea este cea care ne conduce catre creatie, catre a creste si a darui. Gandeste-te care dintre acestea vrei sa-ti guverneze viata.

4. Nimeni nu-si doreste sa fie personajul negativ al povestii.

Fiecare este pentru sine „personajul pozitiv”, fiecare este actorul propriului sau film si are motive pentru care face un anumit lucru chiar daca nu este in regula, sau daca nu functioneaza, sau daca este in totalitate rau.
Asa ca, nu-ti irosi timpul plangandu-te despre ei – fa in asa fel incat sa gestionezi situatia, sa-i tolerezi sau sa-i eviti.

5. „Nimeni nu face nimic”

Aceasta inseamna ca majoritatea oamenilor sunt atat de distrati si dezorganizati incat ei realizeaza doar lucrurile care sunt mai importante, mai critice sau familiare in vietile lor. Ei functioneaza pe „pilot automat”in majoritatea timpului.
Tu esti atat de sigur ca nu este si cazul tau? Prioritatile tale nu sunt si ale lor, asa ca nu o lua personal atunci cand esti ignorat, nemultumit sau apelului tau nu i se raspunde. Fiecare isi asculta propria statie de radio interioara. ( „Ce-mi iese mie din asta?…”).
Propriul interes este natural si sanatos si poti sa te folosesti de aceasta pentru a intelege cum sa te orientezi catre sau in jurul dorintelor celorlalti. Egoismul, dus la extrem, este totusi un viciu cu un pret teribil.

6. Multi oameni se ingrijoreaza ca sunt „deschisi” .

Esti constient de tine? Majoritatea oamenilor sunt ingrijorati cum ca cineva ar observa ca le lipseste un nasture, ca ar observa coafura nereusita sau contul mic din banca. Si vor aprecia persoana care le va spune, cu cuvinte sau prin fapte, ca ii accepta asa cum sunt.
Nimeni nu e perfect. Cei mai siguri pretendenti sunt, de fapt, cei mai nesiguri in interior.

7. Tu-ti creezi obisnuintele, apoi acestea te creeaza pe tine.

Cea mai mare si importanta influenta in viata ta o au micile actiuni zilnice –  a face exercitii, a medita, a spune multumesc, a saluta, a zambi. Sa faci lucrul potrivit, chiar daca e marunt, la momentul potrivit, inseamna mai mult decat gesturi mari facute prea tarziu. Cele mai importante calitati in viata sunt conduse de aceste mici actiuni zilnice, spirit, sanatate, bunastare, relatii si formarea propriului caracter.
Toate sunt create de obisnuinte zilnice si nu de catre un gest dramatic singular.

8. Exista un „iad” si incepe devreme …

Oamenii isi „deseneaza” propriul „iad” cu slogane morale, regrete despre oportunitati ratate, resentimente, vina. La acestea adauga gelozie si invidie, si asa patrund in suburbiile iadului si incep sa piarda toata bucuria vietii. Cei care evita sa faca orice ar presupune efort, exercitii fizice, sau sa ierte sau sa faca ceva pentru altcineva, devin tot mai posomorati si mai inflexibili/rigizi pe zi ce trece.

Cand ajung in centrul iadului, au o atitudine destul de proasta despre aproape orice, e ca si cum lumea nu-i iubeste. Si au dreptate… nu-i iubeste pentru ca este „toxic”sa-i ai in preajma. Destul de repede sistemul lor imunitar preia mesajul si incep sa aiba diferite afectiuni, relatiile lor sunt dezolante si devin nefericiti… Cand privesc inainte, viitorul lor se aseamana cu trecutul si tot asa mai departe… Si acesta este „iadul”.

9. Exista „rai” si iata cum sa ti-l creezi .

Atunci cand alegi aceasta abordare, viata ta se va transforma in paradis, putin cate putin. Nu-ti ia mult timp, doar ceva atentie zilnica. Investeste in amintri frumoase alegandu-ti comportamentele zilnice in asa fel incat sa te poti bucura privindu-ti viata retrospectiv.
Iti creezi propriul paradis prin mici acte de generozitate fata de altii, facandu-i sa zambeasca si sa se simta mai bine. Il creezi prin mici acte de curaj- facand lucrul potrivit, si nimeni in afara de tine nu va sti vreodata ca ai facut-o. Aceasta iti aduce respect fata de propria persoana. Faci asta spunand adevarul chiar daca e deranjant si jenant. Aceasta aduce credibilitate si incredere. Si te face atent la ceea ce faci sau ceea intentionezi sa faci.
Stii ca te apropii de paradis atunci cand observi numarul surprinzator de lucruri pentru care trebuie sa fii recunoscator in viata, chiar daca multumesti in tacere.
Construiesti raiul fortandu-ti limitele uneori, incercand ceva nou sau putin inspaimantator, invatand astfel ca esti mai flexibil decat ai fi crezut. Oamenii sunt cele mai flexibile fiinte de pe aceasta planeta si se simt bine atunci cand sunt egali cu ei insisi.
Pe masura ce imbatranesti, raiul va capata o influenta tot mai mare in viata ta si a celor din jurul tau. Razi mult, si savurezi mai multa satisfactie si liniste decat ai crezut vreodata ca fiind posibil.

10. Niciodata nu este prea tarziu. Trebuie doar sa decizi!

Iti poti schimba viata intr-o clipa luand pur si simplu decizia de a o face mai buna. Poti oricand invata ceva care sa-ti schimbe viata, si poti incepe sa-ti schimbi viata imediat. Experienta vine in momente… si momentele vor continua sa vina spre tine pana cand se vor opri. Cum vrei sa fie urmatoarele momente?
Fiecare moment este un dar, iar sansa sa faci o alta alegere vine spre tine in fiecare secunda. Asadar alege, si permite ca viata ta sa devina o sarbatoare!

traducere dupa un articol de Tom Hoobyar

sursa: http://www.nlpexplorer.eu/

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 00000005pm 011000000pm, PM5000000Luni în De prin lume adunate, pentru suflet

 

Daca …

Daca as fi avut cuvintele potrivite pentru a ma face ascultat cu vocea mea de la sase ani, v-as fi spus, voua, parintilor mei:
“Nu vorbiti atat de multe despre mine, nu imi dictati ce trebuie sa simt, sau sa traiesc, nici cum sa gandesc sau ce sa fac lasati-mi un spatiu in care sa ma pot regasi pe mine insumi.”

Daca as fi avut cuvintele necesare, cu vocea mea de la zece ani, pentru a exprima lucrurile importante din viata mea de copil ranit, v-as fi spus voua, profesorilor mei:
“Recunoasteti mai des ceea ce fac, mai mult decat ceea ce nu fac.”

Daca as fi avut cuvintele vitale, cu vocea mea de la cincisprezece ani, as fi exprimat haosul, intrebarile, indoielile si fricile mele si v-as fi spus voua, celor apropiati mie:
“Sa nu va fie teama de ratacirile mele, nu va speriati de reactiile mele, indrazniti sa va afirmati in fata incoerentelor mele si confirmati-mi ca sunteti de neclintit alaturi de mine.”

Daca as fi avut cuvintele ce imi lipseau cel mai mult, pentru a-mi aseza mai bine viata, cu vocea mea de la douazeci de ani v-as fi spus voua tuturor si intregii lumi:
“Nu imi inlaturati utopiile, nu radeti de entuziasmul meu, nu imi raniti viitorul, nu imi ucideti viata, ajutati-ma sa protejam mai mult planeta, pe care voi incerca sa traiesc.”

Daca as fi avut cuvintele cele mai potrivite, cu vocea mea de la treizeci si cinci de ani,
pentru a va ajuta sa imblanziti mai usor lumea din jurul vostru, v-as fi spus, voua, copiilor mei: “Indrazniti sa va traiti viata doar voi insiva o veti trai, restituiti-mi mesajele negative pe care vi le-am transmis, si nu va fie teama sa imi aratati, greselile pe care le fac.”
Daca astazi as fi avut cuvintele cele mai pline de speranta si de vise, v-as fi spus, cu vocea mea de la saptezeci de ani “ca viata este frumoasa si merita sa fie iubita, nu stiam ca este atat de scurta, atat de vie, chiar daca in ultimul timp se scurge mai repede, din prima clipa a zorilor, pana in ultima secunda a zilei.”

Daca intr-o zi as gasi cuvintele magice, pentru a opri timpul si a ma bucura de fiecare clipa, cu vocea mea de la optzeci de ani,

As putea in sfarsit sa ma simt bine.

Jacques Salome, „Si daca am fi noi insine, cine ar suferi? Cum sa renuntam la autosabotorii din interiorul nostru”.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 00000004pm 046000000pm, PM4000000Joi în De prin lume adunate, pentru suflet

 

Cum ii tratezi pe ceilalti

Oamenii spirituali pretind adesea sprijin si intelegere neconditionata din partea prietenilor, familiei si colegilor, dar ei par adesea sa nu isi observe propriile limitari, atunci cand vine vorba despre sprijinul neconditionat si intelegerea pe care le acorda altora. Am vazut multi oameni spirituali care au devenit obsedati de cat de lipsiti de spiritualitate sunt ceilalti, abordand o atitudine de aroganta si superioritate, facand abstractie totala de faptul ca ei insisi nu sunt atat de iluminati spiritual, pe cat cred.

Iluminarea poate fi masurata prin compasiunea si intelepciunea cu care interactionezi cu ceilalti, nu doar cu cei care te ajuta in modul pe care il vrei tu. Felul in care interactionezi cu cei care nu te sprijina, arata cat de iluminat esti cu adevarat.

Cata vreme simti ca cineva te sustine, inseamna ca nu ti-ai asumat pe deplin responsabilitatea eliberarii tale. Libertatea inseamna sa nu depinzi de altii si de circumstantele vietii, pentru a fi implinit. Atunci cand descoperi ca esti intru totul liber, incetezi sa mai pui conditii si sa ai pretentii care sa te satisfaca pentru a fi fericit.

In abandonarea totala a tuturor conditiilor si cerintelor descoperi cine si ce esti tu cu adevarat. Apoi, iubirea si intelepciunea care radiaza din tine au un efect eliberator asupra altora. Pentru majoritatea cautatorilor spirituali, cea mai mare provocare este abandonarea importantei de sine si recunoasterea inconsistentei povestii lor personale. Din povestea ta personala trebuie sa te trezesti pentru a fi liber.

Renuntarea atat atat la ignorata, cat si la iluminare, ca scop in sine, reprezinta semnul eliberarii tale, care iti permite sa ii tratezi pe ceilalti ca pe tine insuti. Ceea ce descriu aici se refera la nasterea adevaratei Iubiri.

de Adyashanti

sursa: newsletter-ul Editurii For You

 
2 comentarii

Scris de pe 00000004am 021000000am, AM4000000Joi în De prin lume adunate, pentru suflet

 

Esti un invingator?

Cand invingatorul comite o greseala, spune: ”Am gresit!“ si invata lectia.
Cand invinsul comite o greseala, spune: “Nu e vina mea!” si arunca vina pe altii.

Un invingator stie ca adversitatea este cel mai bun invatator.
Un invins se simte victima in fata adversitatilor vietii.

Un invingator stie ca rezultatele actiunilor lui depind de el.
Un invins crede in existenta ghinionului.

Un invingator munceste mult, dar isi si creeaza mult timp liber pentru el insusi.
Un invins este o persoana mereu ”foarte ocupata”, care nu are timp nici pentru ai lui.

Un invingator infrunta provocarile una cate una.
Un invins le evita si nu indrazneste sa le infrunte.

Un invingator promite, isi da cuvantul si si-l tine.
Un invins face promisiuni, dar nu da nici o asigurare.

Un invingator spune “Sunt bun, dar voi fi si mai bun!”
Un invins spune: “Nu sunt chiar asa de rau ca multi altii…”

Un invingator asculta, intelege si raspunde.
Un invins doar asteapta pana cand ii vine randul sa vorbeasca.

Un invingator ii respecta pe cei ce stiu mai mult decat el, si incearca sa invete ceva de la ei.
Un invins se impotriveste celor care stiu mai mult decat el si tine seama numai de defectele lor.

Un invingator spune: ”Trebuie sa existe o cale mai buna de a o face…“
Un invins spune: ”Asa am facut-o intotdeauna!”

Un invingator este o parte din solutie.
Un invins este o parte din problema.

Un invingator tine seama de ”cum se vede zidul in intregime”.
Un invins tine seama de ”caramida pe care trebuie sa o puna”.

Un invingator ca tine impartaseste acest mesaj…
Un invins, ca ceilalti, este egoist si il pastreaza numai pentru el insusi…

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 00000004am 030000000am, AM4000000Marți în De prin lume adunate, pentru suflet