RSS

Care sunt cărțile care au prezis CU EXACTITATE VIITORUL

05 Aug

mister-premonitie

De la Jules Verne, pana la H.G. Wells ori Arthur C. Clarke, multi dintre autorii de romane stiintifico-fantastice au anticipat viitorul. Autori ca Arthur C. Clarke sau Jules Verne au pus bazele literaturii stiintifico-fantastice, in secolul al XIX-lea. Romanele acestora au anticipat si au inspirat multe dintre inventiile si descoperirile stiintifice ulterioare.

Cei doi nu sunt insa singurii scriitori ale caror opere prezic viitorul stiintei cu o precizie uluitoare. Bussines Insider a alcatuit o lista cu cele mai interesante profetii facute de autori in romanele lor, care s-au indeplinit.

G. Wells

Patru dintre cartile lui H.G. Wells apar pe lista previziunilor, fiind cel mai prezent dintre autorii inclusi. Nascut in Anglia, la jumatatea secolului al XIX-lea, scriitorul este cunoscut pentru romane ca Razboiul Lumilor, Masina Timpului ori Omul Invizibil, care au vandut numeroase exemplare si au fost adaptate pentru radio, pentru micul si marele ecran ori pentru scena. Volumul When the Sleeper Wakes, Cand se va trezi Cel-Care-Doarme, scris in 1899, anticipeaza aparitia usilor automate, cu senzori de miscare. Acestea au fost inventate in 1960, la 61 de ani de la romanul lui Wells.

De asemenea, folosirea tancurilor in razboi a fost anticipata de Wells in 1903, in The Land Ironclads, Curasate terestre. Primele blindate pe senile au fost trimise in lupta in timpul primului razboi mondial, in 1916, la 13 ani de la publicarea romanului. O alta predictie a scriitorului este introducerea bombelor atomice, in The World Set Free, Lumea eliberata, publicata in 1914. Prima bomba atomica folosita in razboi, a fost lansata asupra Hiroshimei, in 1945, la 31 de ani de aparitia cartii. Men like Gods, Oamenii ca zeii, publicata in 1924, anticipeaza introducerea mesageriei vocale. Aceasta a devenit populara abia in anii ’80, scrie mediafax.ro.

Jules Verne

Cartile lui Jules Verne, poet, scriitor si dramaturg francez, nascut in 1828, apar de trei ori pe lista alcatuita de Business Insider. Verne nu numai ca a anticipat descoperirile viitoare, dar a si influentat cursul istoriei, romanele lui reprezentand o inspiratie reala pentru oamenii de stiinta. Simon Lake, unul dintre pionierii submarinelor, spunea ca a fost serios influentat de 20.000 de Leghe sub Mari, publicata in 1870. Cartea a fost o sursa de inspiratie si pentru William Beebe, biolog marin, Ernest Shackleton, explorator polar, Robert Ballard, oceanograf, ori pentru celebrul Jacques Cousteau. Submarinul electric, pe care il anticipeaza romanul, a fost inventat in 1960, la 90 de ani de la publicare.

De la Pamant la Luna, aparuta in 1865, a servit drept sursa de inspiratie pentru Konstantin Tiolkovski, Hermann Oberth si Robert Goddard, care au pus bazele astronauticii si au contribuit la dezvoltarea primelor rachete. Frank Borman, Jim Lovell si William Anders, membri ai echipajului Apollo 8, primul care a ajuns pe orbita Lunii, au spus ca Jules Verne este „in mod real, unul dintre pionierii erei spatiale”. Modulele spatiale lansate din Florida, care amerizeaza in ocean la revenirea pe Pamant, au fost folosite pentru prima oara in 1969, la 104 ani de la publicarea romanului. Panzele solare, descrise in carte, au fost introduse de agentia spatiala japoneza JAXA, in 2010, la 145 de ani de la aparitia cartii.

O zi din viata unui ziarist american in anul 2889 anticipeaza „reclamele atmosferice” – scrisul pe cer – aparute dupa 26 de ani, in 1915, la un miting aviatic, in San Francisco, dar si apelurile video, introduse peste 75 de ani, la Targul Mondial de la New York. Alti oameni de stiinta, exploratori si pionieri influentati de operele lui Jules Verne sunt Alberto Santos-Dumont, inventatorul dirijabilului,  Igor Sikorski, inventatorul primului elicopter produs in serie,  Richard Byrd, aviator si explorator polar, Edwin Hubble, astronom si cosmolog american, speologii Édouard-Alfred Martel si Norbert Casteret, exploratorul polar Fridtjof Nansen, inventatorul Guglielmo Marconi, ori Yuri Gagarin, primul om in spatiul cosmic.

Arthur C. Clarke

Scriitorul britanic Arthur C. Clarke, nascut in 1917, la Minehead, apare pe lista predictiilor de trei ori. 2001: O Odisee Spatiala, ecranizata de Stanley Kubrick, anticipeaza aparitia satelitilor de comunicatii, inca din 1951, cu 14 ani inainte de lansarea primului satelit. The City and the Stars, Orasul si Stelele, publicata in 1956, intuieste aparitia realitatii virtuale, cu 10 ani inaintea introducerii primului simulator de zbor vizual. Arthur C.Clarke are meritul de a fi prezis si lansarea turismului spatial, in A Fall of Moondust, in 1961. Multimilionarul Dennis Tito a devenit primul turist spatial, in 2001, la 39 de ani de la romanul lui Clarke, atunci cand a petrecut o saptamana pe Statia Spatiala Internationala.

Jonathan Swift

Calatoriile lui Gulliver, 1735: Swift a anticipat, corect, faptul ca planeta Marte are doi sateliti naturali. Lunile lui Marte, Phobos si Deimos, au fost descoperite in 1877, la 142 de ani de la publicarea romanului. Din punct de vedere al timpului scurs pana la implinirea ei, aceasta predictie este depasita doar de panzele solare, anticipate de Jules Verne cu 145 de ani inaintea lansarii lor.

Edward Bellamy

Privind inapoi, 1888: Romanul lui Bellamy introduce “cartile de credit”, care functionau, mai degraba, ca niste carduri de debit. Cartile de credit au fost inventate in 1950, la 62 de ani de la publicarea volumului.

Edwin Balmer si William MacHarg

The Achievements of Luther Trant, 1910: Balmer si MacHarg, fratele sotiei sale, au anticipat inventarea poligrafului, cu 11 ani inaintea aparitiei acestuia. Primul detector de minciuni a fost inventat de John Augustus Larson si folosit de politistii din Berkeley, California.

Hugo Gernsback

Ralph 124C 41+, 1911: Gernsback prezice, in mod corect, aparitia radarului, cu 24 de ani inaintea inventarii acestuia. In acealasi volum, autorul anticipeaza introducerea energiei solare, care a inceput sa aiba aplicatii practice peste mai mult de 60 de ani.

B.S Haldane

Dedal; sau stiinta si viitorul, 1924: Haldane a prezis aparitia fertilizarii in-vitro. Procedura a reusit pentru prima oara abia in 1977, la 53 de ani dupa publicarea cartii.

Aldous Huxley

Minunata lume noua, 1932: Romanul lui Huxley, care descrie o societate futurista distopica, mentioneaza folosirea unor medicamente care modifica starea de spirit si a ingineriei genetice. Medicamentele antidepresive au fost introduse in 1950, la 18 ani de la volumul scris de Huxley, in timp ce prima manipulare a ADN-ului a avut loc la 40 de ani de la publicarea cartii, in 1972.

George Orwell

O mie noua sute optzeci si patru, 1949: Celalalt roman celebru care infatiseaza un viitor sumbru, distopic, a fost scris de Orwell in 1948 si publicat un an mai tarziu. Ideea unui guvern care isi spioneaza atent cetatenii a fost confirmata peste 65 de ani, odata cu scandalul domestic in care a fost implicata Agentia de Securitate Nationala din Statele Unite (NSA).

Sursa: http://www.obiectiv.info/

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 00000008pm 015000000pm, PM8000000Marți în Think about!

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: