RSS

Anahata Chakra

01 Apr

iti-trimit-simbolul-pacii-si-al-prieteniei-cu-drag_1a4b6acb6f6c0e

Continuam prezentarea celui de-al patrulea centru subtil energetic al fiintei umane, Anahata Chakra.

Situat in plan subtil in zona plexului cardiac, el corespunde trairilor empatice, afective, elevate ale iubirii si compasiunii universale.

Elementul subtil corespondent in cazul sau este aerul (vayu tattva). Anahata Chakra prezinta 12 directii sau canale energetice de vibratie pentru subtilele energii cosmice. Yoghinul care isi activeaza complet Anahata Chakra devine instrumentul de manifestare al Iubirii Divine. Tot la nivelul lui Anahata Chakra se afla reflexia Sinelui Suprem Esential (Atman), sub forma Sufletului individual.

Aceasta chakra marcheaza punctul de intalnire intre energiile specifice primilor trei centri de forta (legate de supravietuire, de apartenenta la grup, de comunicare si interrelationare, de sexualitate si de procese volitive) si energiile specifice ultimilor trei centri de forta (legate de intuitie, cunoastere).

Traim vieti in graba. Purtam in noi „sinteze” de experiente. Purtam iubiri trecute, victorii si infrangeri. Dar cand ne aducem aminte de dragoste, totul capata o lumina vie, aparte, enigmatica.

Magia simplitatii

E posibil sa nu-ti mai amintesti ce-ai facut acum trei ani, pe 7 ianuarie, dar iti amintesti cu siguranta ziua in care ai intalnit-o sau ziua in care ti-a spus ca vrea sa fiti impreuna… si incep sa ti se perinde prin fata ochilor tot felul de amanunte, care atunci te-au miscat profund, iar acum te fac sa surazi…

Daca ai trait o iubire profunda, fara indoiala ca te-ai simtit frumos si plin de forta, ca ai crezut intr-o anumita misiune incredintata de destin numai tie. Dupa un timp, dupa ce iubirea a trecut prin campul dorintelor tale si a indepartat ultimele ramasite ale egoismului, te-ai regasit mai puternic, desi, aparent, fara vreun punct de sprijin. Si iubirea ta a devenit mai intensa, mai constienta, mai incapatoare.

Iubirea este constructiva si creatoare, ea uneste si inalta. E un principiu regenerator, e o substanta ce alchimizeaza tot ce e blazare, scepticism sau singuratate. Operele de arta, poeziile, muzica inspiratoare au in compozitia lor nevazuta – dragoste. Ca si noi, de altfel.

Iubirea este reala, e la fel de reala ca noi insine. Ea nu e un concept intelectual steril, ci o magie tainica a intregii noastre fiinte. Atata vreme cat nu e o intamplare nici macar cutezanta unui singur fir de iarba, faptul ca undeva, cineva te iubeste este cu atat mai mult un aspect demn de luat in seama. Pentru ca noi suntem pe Pamant, mai ales pentru a manifesta din plin dragoste pentru cei care merita aceasta si, inainte de toate, cel mai mult pentru Dumnezeu.

Putini stiu ca este cel mai usor sa te transformi prin iubire; ea ramane singurul etalon cu care trebui masurat totul. Iubirea plenar impartasita, intr-o infinitate de nuante si forme, este menirea fiintei noastre, atunci cand meritam aceasta.

A iubi este cel mai simplu mod de a trai pentru ca este cel mai bun si cel mai firesc. Aproape ca nu trebuie sa faci nimic altceva. Fiecare simte nevoia de a iubi, chiar inainte de a iubi pe cineva sau ceva anume. Acestei iubiri pure si coplesitoare, mai devreme sau mai tarziu i se va raspunde.

Iubirea este cea care ii face pe oameni sa isi indeplineasca visele. Ea naste aspiratia tainica a cunoasterii de sine.

Daca simti ca nu mai iubesti, inseamna ca de fapt nu ai iubit niciodata sau ca nu mai stii sa privesti inauntrul tau, unde iubirea exista inca. Iubirea stie insa ca ceea ce este in minte este supus schimbarii si se poate uita sau pierde. Pe cand ea, iubirea pura, coplesitoare, te face intotdeauna un invingator.

Iubirea exista… pur si simplu. Doar noi o simtim prin fiinta iubita, prin clipele de bucurie; si totusi, ea nu are nevoie de toate acestea. Iubirea nu stapaneste si nu vrea sa fie stapanita. Inainte de toate, iubirea nu cere, iubirea daruieste. E o simplitate divina in actiune si in traire.

Dragostea e o reflectare pe pamant a iubirii ceresti, de aceea ea nu are hotare si nici limite. Daca ar cunoaste timpul, dragostea ar fi o continua clipa. Si daca ar cunoaste spatiul, locul ei ar fi in noi, caci, intr-adevar, suntem o chintesenta a tot ce iubim.

Daca exista dragoste, ea este pretutindeni. Si daca e dragoste, ea poate fi, de acum inainte, pentru totdeauna.

Iubirea este sentimentul inefabil, coplesitor si divin care face cu putinta pentru acela (sau aceea) care o traieste plenar sa resimta o inefabila dilatare euforica a fiintei sale si totodata a campului constiintei de la finit catre infinit. Iubirea este intens simtita de fiintele umane sub forma unui sentiment unificator, profund euforic, coplesitor, nuantat. Iubirea se manifesta mai ales prin aspiratia sublima, dezinteresata, profund transfiguratoare si patrunsa de abnegatie catre obiectul sau: o fiinta umana de sex opus care ne atrage, o anumita persoana asupra careia resimtim spontan imboldul sa ne revarsam in mod detasat afectiunea sau chiar o colectivitate, o idee, o activitate.

Nasterea, persistenta si dezvoltarea acestui sentiment profund unificator, euforic, care in esenta sa este divin si beatific si dezvoltarea acestui sentiment atunci cand el se manifesta divers nuantat, de la o fiinta umana la alta in sfera sa individuala este intim legata de formarea si cristalizarea personalitatii.

Yoghinii au considerat totdeauna sentimentul iubirii ca fiind extraordinar de important si l-au caracterizat adeseori drept un esential criteriu valoric sui-generis al gradului de umanizare si elevare a comportamentului natural al omului, o masura a faptului ca in insasi fiinta sa microcosmica cea mai intim individuala, cel care iubeste poate totodata sa devina, datorita iubirii, o fiinta dilatata in infinit, macrocosmica, unificata si divina. Iubirea adevarata este, prin urmare, o modalitate foarte simpla de depasire sau transcendere a egoismului.

„Iubirea este cea mai mare dintre fericirle umane, deoarece este efortul suprem pe care omul il incearca pentru a iesi din singuratatea fiintei sale launtrice.”

„Iubirea este infinit incantatoare si profund educatoare: ea da sensul existentei in varietatea si valoarea ei reala… in iubire totul se schimba, toate devin insemnate; dintr-un nimic se naste prin transfigurare un divin paradis misterios.”

„Increderea si transfigurarea sunt virtutile iubirii.”

„Ce este oare dragostea daca nu nevoia irezistibila de a iesi din tine insuti?”

„Iubirea este, chiar si cand nu banuim, suprema lege a universului: o lege misterioasa care guverneaza si oranduieste totul, de la atomul neinsufletit pana la unirea in cuplu a fiintelor rationale: de la ea pleaca si spre ea converg, adeseori ca spre un centru divin de irezistibila atractie, toate gandurile si actiunile noastre.” aforisme despre iubire – prof. yoga Gregorian Bivolaru

„Cea mai minunata iubire pe care poate cineva sa o simta este iubirea lui Dumnezeu… El este Eternul nostru Iubit si sufletele noastre sunt iubitele sale, iar cand sufletul Il intalneste pe cel mai mare iubit din Univers, atunci incepe iubirea divina.” Paramahamsa Yogananda

„O, Doamne, cand locuiesc in casa constiintei muritoare ma gandesc ca imi iubesc parintii si prietenii; imi imaginez ca iubesc pasarile, animalele si posesiunile. Dar acum, cand am patruns in templul Omniscientei, stiu ca doar pe Tine Te iubesc, manifestat in formele parintilor, prietenilor si tuturor creaturilor si lucrurilor. Iubindu-Te numai pe Tine, inima mea a ajuns sa ii iubeasca pe toti. Fiind loial fata de Tine, sunt loial fata de toti. Si iubesc totul.” Paramahamsa Yogananda

ARMONIE – concordanta, acord, potrivire a elementelor componente ale unui intreg; categorie filosofica ce exprima aderenta partilor, coerenta interiorului si a exteriorului, unitatea continutului si a formei, impacarea contrariilor. Armonia este adesea considerata ca temei, atribut sau efect al frumosului.

TRANSFIGURARE – procedeu specific ce face posibila punerea rapida in rezonanta cu energii subtile divine, cu sfere de forta si aspecte elevate sublime din macrocosmos prin intermediul caruia elementele realitatii exterioare, distilate de viziunea innobilatoare, imaginatia si puterea de expresie a celui care transfigureaza se transforma, mai ales pentru acesta, intr-o realitate noua, elevata, minunata, spiritual-afectiva, incarcata ce il face sa traiasca o forma de extaz. Prin exemplul cunoasterii artistice, sublime, transfigurarea constituie dovada rolului activ si profund creator al constiintei in genere, rol subliniat adeseori de yoga. Specificul cunoasterii artistice, sublime, capabila sa recreeze realul in ipostaze aprofundate, idealizate, inaltate, arhetipale, chiar si ca proiect, constructie si model anticipator, prin ridicarea lui pe diferite trepte de transfigurare de la concretul sensibil la abstractul sensibil, in forme de expresie adecvate fiecareia dintre treptele respective, i-au adus artei si denumirea (acceptabila ca metafora) de oglinda magica a realitatii. Transfigurarea joaca un rol esential in continenta amoroasa si in amorul tantric fara sfarsit.

EMPATIE – rezonanta subtila inefabila care se trezeste si se amplifica armonios in practica yoga, permitand o comunicare superioara psihica si afectiva cu ceilalti ori cu o anumita fiinta umana (sau chiar cu o entitate superioara, spirituala, invizibila). In general vorbind, se stie de mult ca o mama cunoaste in mod intuitiv nevoile si sentimentele bebelusului sau cu care ea este si se mentine spontan in comunicare empatica. Aceasta aparent misterioasa capacitate (latenta adeseori in fiinta umana) este in mod verosimil legata de faptul ca initial copilul in cauza nu face decat sa fie una cu fiinta si cu corpul fizic al mamei sale. Empatia este deci o modalitate intuitiva de cunoastere a celorlalti, deoarece ea asigura o forma de comunicare afectiva si de transpunere imediata, sentimentala, facand posibila o identificare cu alte persoane la tensiunea la care ele traiesc o anumita situatie. Prin anumite procedee psihologice si cel mai bine prin tehnici yoga, s-a constatat ca pot fi reglate si armonizate starile si trairile unei fiinte umane. O traire emotionala puternica, benefica, pozitiva incarca subtil, energetic intreaga fiinta (gratie misterioaselor si inefabilelor procese de rezonanta), stimuleaza mintea si „coloreaza” in mod euforic sufletul. Studiul psihosomaticii confirma din plin faptul ca emotiile perturbatoare, negative provoaca felurite boli de inima, de ficat, de creier si totodata afecteaza in mod profund constiinta sistemului fizic.

sursa: www.luxsublima.ro

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 00000004am 039000000am, AM4000000Marți în Cele sapte roti ale destinului

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: