RSS

Bucurestenii anonimi

15 Apr

de Iulius Constantinescu

Ma duc pana la un amic. Desi sta aproape, iau si masina, s-o spal in drum. Urmariti-ma, va rog, urmatoarele minute.

Aproape de spalatorie, intru pe o straduta neasfaltata. In mijlocul drumului, e parcata o masina mare si scumpa (cand am spus in mijlocul strazii, nu m-am referit la faptul ca nu era parcata aproape de trotuar – era literalmente in mijlocul drumului). Claxonez, dar proprietarul masinii nu catadicseste sa apara. In cele din urma, ma strecor incet prin stanga. Aproape trecusem, cand omul apare linistit, trece prin fata mea si da sa se suie in masina. Cum nu mai avea loc sa deschida portiera, incepe sa gesticuleze, extrem de iritat de faptul ca sunt un nesimtit si nu ma dau inapoi, sa plece el. Intrucat gesticula, il lovesc cu masina peste mana. Apuca sa-mi dea un pumn in geam, dupa care il vad in oglinda ca fuge dupa mine. N-am oprit, mi-a fost de ajuns ca l-am vazut ca alearga sa-si ceara scuze.

La spalatorie, ii las baiatului un bacsis echivalent cu o treime din cat am platit la casierie pentru spalatul masinii. Plec spre amic. La primul semafor, incepe sa ploua. Mizeria de pe plafon incepe sa se scurga incet pe parbriz.

Ajung la amic si parchez undeva in strada. N-apuc sa opresc motorul, ca in dreptul meu opreste o masina rosie. Tipul lasa geamul jos si-mi comunica faptul ca m-am pus pe locul lui. Desi e in strada si, prin urmare, nu poate fi vorba de nici o parcare, imi fac datoria si-l intreb: “Ati platit locul asta?”. Tipul se uita la mine intr-o dunga si spune: “Dom’ne, te-am rugat frumos”. Asta asa e, cand o sa-mi dea niste bocanci in gura o sa fie perfect indreptatit sa-mi reproseze: “De ce nu ti-ai luat, ma, masina? Nu te-am rugat frumos, ma, tu-ti pastele ma-tii?”. Ma mut.
Ajung la amic.

N-am iesit din casa decat de 30 de minute si am vrut deja sa impusc un om, sa-i dau doua palme altuia si sa-l dau cu capul de bordura pe un al treilea. Ar trebui sa ma duc la un psiholog.

P.S. Ma intreb daca nu exista cumva organizatia “Bucurestenii Anonimi”, ca m-as duce si eu. “Buna, sunt Julius si, de 5 ani, sunt bucurestean. “Buna, Julius”, ar trebui sa-mi raspunda corul.

Dupa care moderatorul, ca sa-mi mai ridice moralul, l-ar ruga pe Andrei sa-mi povesteasca experienta lui. “Buna, Julius. Eu sunt Andrei si, inainte, eram si eu bucurestean. Acum, de cand sunt berlinez, sunt mult mai calm”.

Anunțuri
 
4 comentarii

Scris de pe 00000004pm 019000000pm, PM4000000Joi în Bancuri "terapeutice"

 

4 răspunsuri la „Bucurestenii anonimi

  1. psih.laura_cojocaru

    00000004am 028000000am, AM4000000Vineri at 8:28 am

    Sa inteleg ca esti mai linistit sau mai resemnat? 🙂

     
    • Radu Albota

      00000004am 046000000am, AM4000000Vineri at 8:46 am

      Sunt mai linistit. Am aflat diagnosticul, am aflat ca exista un singur tratament, (o rezectie radicala, pe care intre noi fie vorba, nu sunt dispus in acest moment sa o suport) asa ca am ales sa ma bucur de toate celelalte aspecte ale vietii

       
      • psih.laura_cojocaru

        00000004pm 059000000pm, PM4000000Duminică at 6:59 pm

        Din partea mea deja stii … „buna Radu, sunt Laura si de 37 de ani sunt olteanca … si din Craiova”. Multumesc pentru intelegere…

         
  2. Radu

    00000004am 036000000am, AM4000000Vineri at 7:36 am

    Bună Laura, sunt Radu, şi de 45 de ani sunt român.

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: